Pădurea Hoia-Baciu din Cluj-Napoca a fost inclusă anul acesta într-un top 10 al celor mai înfiorătoare locuri din Europa de cotidianul britanic The Guardian.
Anul acesta, Pădurea Hoia-Baciu a fost inclusă într-un top al celor mai înfiorătoare locuri din Europa de prestigiosul cotidian britanic The Guardian, care „desființează”, în schimb, Castelul Bran. „Turiștii amatori de destinații horror se îngrămădesc la Castelul Bran, dar fabrica de bani cu tema Dracula este de fapt mai mult un kitsch decât ceva care să îți dea fiori reci. Pentru o emoție autentică, mergeți în Pădurea Hoia-Baciu, din al doilea cel mai populat oraș al României, Cluj-Napoca (Wizzair zboară direct acolo, de la Luton). Într- țară plină de păduri înspăimântătoare, această poiană de rău augur este subiectul a numeroase povești de groază, cu stafii și apariții de OZN-uri făcând parte din folclorul care o înconjoară, toate acestea dându-i o amtosferă de tip Blair Witch”, scrie The Guardian. , citat de cluj.travel.
Biserica de Oase din Cehia pe primul loc
Pe locul I în tipul The Guardian este Osuarul Sedlec din localitatea Kutna Hora,în Cehia. “Osuarul Sedlec sau Biserica Oaselor, din orașul Kutna Hora, la mai puțin de o oră de mers, la est de Praga apare ca o locație mai degrabă liniștită din exterior, dar aveturați-vă în interiorul acestei capele gotice și veți fi întâmpinați de o priveliște uimitoare – scheletele a circa 40.000 de victime ale ciumei tapetează pereții de sus până jos. Unele sunt amplasate artistic în interior, iar din altele au fost făcute o serie de decorațiuni bizare: un strat uriaș de arme – din tibii – este spânzurat amenințător pe un perete și un candelabru, construit din oasele scheletului atârnă la mijloc. Până în 1870, aceste oase au fost depozitate în osuarul bisericii, când un sculptor local, Frantisek Rindt, a primit sarcina de a le rearanjara. Nimeni nu se aștepta rezultatul obținut de acesta – un fel de galerie de artă cu schelete înfricoșătoare”, se arată în cotidian.
Destinațiile din topul The Guardian
În topul celor de la The Guardian mai figurează Orașul Morților (Osetia de Nord, Rusia)
Catacombele Capucinilor (Palermo, Italia)
Dealul Crucilor (Šiauliai, Lituania).
Cripta Sfintei Maria – Roma, Italia
Cripta Capucină din Brno, Cehia
Capela de cranii din Kudowa-Zdrój, Polonia
Casa oaselor din Halstatt – Hallstatt, Austria
Mumiile Vodnjan – Vodnjan, Croatia
Citește intregul articol aici.
Pini ” explodați” FOTO: arhivă Cristi Mureșan
Misterul Pădurii Hoia-Baciu
Desele apariţii ale unor fenomene stranii în Pădurea Baciu, din apropierea Clujului, din ultimele decenii, au stârnit interesul unor echipe de cercetători români ale fenomenelor paranormale. Este şi cazul scriitorului Daniel Roxin, care a realizat şi un documentar pe tema aceasta. Ca invitat, l-a avut pe preşedintele Societăţii Române de Parapsihologie, prof. univ. dr. Adrian Pătruţ, din Cluj-Napoca. „Pădurea Hoia-Baciu este unul dintre cele mai active puncte pe plan mondial, poate cea mai activă zonă în care se produc fenomene neobişnuite”, explică Pătruţ.
Biologul Sift, pionierul cercetărilor din Baciu
Cel care a detectat iniţial petrecerea unor fenomene stranii în zonă a fost biologul Alexandru Sift care, la începutul anilor ’50, a surprins mai multe forme ciudate, cu aspect nebulos, pe care ulterior le-a şi fotografiat. Ca urmare a descoperirilor lui Sift, fenomenele misterioase din apropierea Clujului au captat, începând cu anii ’70, atenţia mai multor echipe de cercetători români şi străini. Forme ciudate, aero şi bioforme, obiecte zburătoare neidentificate (OZN-uri), unele vizibile cu ochiul liber, altele surprinse cu aparate foto sau video – toate acestea au constituit o serioasă bază de studiu în ultimele decenii pentru cercetători. Citește aici materialul
Pinii „explodaţi“ din Făget
În luna iunie a anului 1994, un clujean din Mănăştur care se plimba prin Pădurea Făget a ajuns într-un loc în care mai mulţi pini erau rupţi de la jumătate sau erau smulşi complet din rădăcini, iar trunchiurile aveau o culoare roşie intensă. Cristian Mureşanu, jurnalist la TVR Cluj, a fost unul dintre puţinii clujeni care au ajuns în locul cu pricina, imediat după descoperirea fenomenului. Clujeanul susţine că făcut mai multe înregistrări de la nivelul solului şi a fost cel care simţit radiaţiile: „Am văzut totul. Copacii erau smulşi şi rupţi de la jumătate. Era ciudat că aceştia formau trei zone circulare. În urma testării, urme radioactive au fost detectate peste tot, chiar şi pe haina mea. Peste o perioadă scurtă de timp, după ce s-au mai făcut şi alte teste, radioactivitatea dispăruse”, povesteşte Mureşanu. Martorul arată că un fenomen asemănător în privinţa radioactivităţii a fost observat în mai multe locuri din Pădurea Baciu.
