O echipă de cercetători clujeni a făcut o descoperire care ar putea schimba lumea medicală: o soluţie care poate înlocui sângele uman.
Fiola cu lichid galben conține sângele artificial . În plan depărtat, cercetătorul clujean Radu Silaghi-Dumitrescu. FOTO: Adevărul
O echipă de cercetători de la Facultatea de Chimie a Universităţii „Babeş-Bolyai“ (UBB) din Cluj a reuşit cu succes să testeze pe animale o soluţie de sânge artificial unică în lume. „Produsul ar putea fi folosit în locul sângelui în transfuzii, în cazurile de urgenţă, în accidente sau operaţii unde se pierde o mare cantitate de sânge. În momentul de faţă, se foloseşte fie sânge de la alţi donatori, fie un lichid oarecare un pic mai vâscos, în acest din urmă caz, lichidul se foloseşte extrem de rar doar pentru câteva minute pentru a menţine deschise vasele de sânge, însă fără un aport de oxigen organele esenţiale precum inima, rinichii, creierul se deteriorează foarte rapid. Ceea ce aduce nou produsul nostru este că transportă oxigenul aşa cum o face sângele, este complet steril şi poate fi produs în cantităţi nelimitate, fiind o substanţă de laborator“, a declarat pentru „Adevărul“ conferenţiar-doctor Radu Silaghi-Dumitrescu, şeful echipei de cercetători, care din 2007 lucrează la acest proiect. Specialistul a ţinut să precizeze că produsul dezvoltat nu ar trebui să rămână în organism mai mult de două zile, nefiind un înlocuitor permanent al sângelui. „Ţinta noastră este supavieţuirea într-un context de şoc, de operaţie. Soluţia permite pentru o zi, pentru câteva ore, organismului să funcţioneze, până când îşi regenerează propriul sânge cu toate celelalte funcţii“, a explicat Dumitrescu.
De ce e cea mai bună soluție
Dacă în 2007, când au început munca de a realiza la Cluj un substitut al sângelui, cercetătorii au experimentat cu reţete împrumutate de la alte proiecte, astăzi, Radu Silaghi-Dumitrescu poate spune fără urmă de dubiu că soluţia găsită este unică în lume din mai multe puncte de vedere. „La nivel mondial, dezideratul există de câţiva zeci de ani. Oamenii au încercat să facă lucruri similare cu substanţe extrase din sânge animal. Asta se practica în SUA şi alte părţi ale lumii. Au existat mai multe companii care au încercat, chiar cu ajutorul armatei SUA, însă majoritatea au dat faliment din cauză că testele clinice nu au dat rezultatele scontate“, a spus Dumitrescu. Cercetătorul a mai adăugat: „Există un caz în Africa de Sud unde un produs similar cu ceea ce avem noi aici a fost aprobat pentru uz uman, dar foarte limitat, iar în realitate, din câte ştim noi, n-a fost folosit efectiv. În Rusia, a existat o aprobare pentru o substanţă pur chimică, ceva similar teflonului, dar lichidă, care permitea transportul oxigenului, dar nu ştiu să fi fost folosită efectiv“, a explicat Dumitrescu. Astfel, cercetătorii clujeni sunt convinşi că au înţeles de ce au eşuat celelalte proiecte privind sângele artificial. În plus,echipa intenţionează să obţină un cost de fabricaţie a sângelui artificial mult sub preţul estimat de cercetătorii britanici pentru procesarea sângelui uman pentru pregătirea de transfuzie- 1.000 de lire sterline pe litru.
Proteină din sânge de vierme marin
„Rezistenţa la agenţii chimici de stres din sânge este problemă esenţială din cauza căreia au eşuat testele clinice de până acum. Adică, componentele din sânge, precum apa oxigenată, intră în reacţie cu componentele din sângele artificial şi se transformă în otravă. La această rezistenţă s-au mai gândit şi alţii, dar noi am făcut-o ideea primordială a proiectului nostru“, a explicat clujeanul. În al doilea rând, clujenii au avut ideea să folosescă o proteină provenită din viermii marini. „Noi am avut ideea de a folosi altceva decât materie primă din sânge de animale. Noutatea este faptul că am folosit proteina unor viermi marini, care se numeşte hemeritrină, tot pe bază de fier, ca hemoglobina din sângele nostru, dar care este mult mai rezistentă la factorii de stres“, a precizat Dumitrescu. Hemeritrina nu este o substanţă nouă, dar este pentru prima dată folosită în acest scop. Dacă la început se folosea efectiv sângele viermilor marini, acum această proteină este cultivată cu ajutorul unor bacterii modificate genetic şi obţinute în laborator. Soluţia mai conţine apă, săruri, iar în unele preparate se adaugă albumina, o altă proteină, ca agent de protecţie faţă de agenţii de stres.
Invenție de Nobel
Cercetătorul clujean Radu Silaghi-Dumitrescu, coordatorul echipei de la Facultatea de Chimie a Universităţii „Babeş-Bolyai“ (UBB) din Cluj a descoperit soluţie de sânge artificial care poate schimba lumea medicinei, a vorbit despre calitatea educației în cadrul unei dezbateri organizate, la sfârșitul săptămânii, în Casa Tauffer. Întrebat dacă e posibil ca un cercetător din România să obțină Premiul Nobel, conferențiarul, care este și Președinte al Consiliului Științific al Universității Babeș-Bolyai, a precizat: “Nimic nu e exclus, dar e nevoie mai mult decât de o sclipire de geniu. Sclipiri de geniu au mai fost la Cluj și nu au fost de ajuns. Premiile Nobel îi recompensează pe cei care duc foarte departe ideea. Cei care au resursele să își ducă ideea în viețile multor oameni. Pentru asta e nevoie de capacitate administrativă. Capacitate avem, trebuie să funcționeze mai bine”, consideră creatorul sângelui artificial.
Ce trebuie să schimbăm pentru a lua premiul Nobel
Întrebat ce ar schimba în sistemul educativ din România astfel încât un cercetător de aici să aibă șansa de a obține un premiul Nobel, Radu Silaghi-Dumitrescu, a susținut: „E nevoie ca fiecare să ne tragem mai des de mânecă șefii atunci când nu aplică regulamentul până la capăt, la fel să facem și cu colegii. Avem legi și regulamente superbe, dar nu le aplicăm. Să încetăm să mai facem reformă și să ne apucăm noi de treabă. Nu avem de schimbat oameni și nici regulamente, ci doar să fim mai serioși. Avem nevoie ca subalternii și colegii să pună presiune pe noi, în ses pozitiv, nu să ne pârască la DNA, deși și asta ar fi bine s-o facă dacă încălcăm legile, să ne ajute să ne aplecăm mai tare pe respectarea fișei postului și a regulamentului, pentru că dacă facem asta și organizatoric lucrurile vor merge mai bine”.
