Spectacol de balet: Revelația Trupului și Mandarinul Miraculos
Joi, 27 aprilie 2017, ora 18:30, Opera Maghiara, str. Emil Isac, nr. 26-28
De ce sa mergi?
După doi ani, Ansamblul de Balet al Operei Maghiare Cluj revine cu o premieră de balet contemporan ce va avea loc pe data de 27 aprilie, de la ora 18.30. Publicul va avea ocazia să vadă două spectacole inedite regizate de Melinda Jakab, REVELATIA TRUPULUI bazat pe fragmente din operele lui Sergei Rachmaninov și Sergei Prokofiev, respectiv binecunoscuta lucrare al lui Béla Bartók, MANDARINUL MIRACULOS. Cele două spectacole au în distribuție tinere talente remarcate la nivel național și internațional.
Melinda Jakab (regizor-coregraf)
În viziunea coregrafului, dansul este modalitatea prin care trupul și sufletul devin una, făcând apel la acea forță ancestrală, primară: forța trupului. Acesta decide dacă dorim sau dacă merită să realizăm o acțiune. Mișcarea corpului într-un spațiu influențează exteriorul, având astfel puterea de a induce schimbarea. Acest atuu trebuie exprimat și trăit prin intermendiul dansului, cu ajutorul căruia putem intra în contact cu Sinele primordial, cu vechi instincte, cu moștenirea noastră genetică, pe care o păstrăm din generație în generație încă de la începuturile rasei umane.
Prin trup, adică prin această reprezentare materială a spiritului, suntem prezenţi în lume, iar prin experienţele trăite ajungem să ne cunoaştem şi să ne desăvârșim propria fiinţă. Trupul este totodată şi lăcaşul conştiinţei de sine. Prin gesturile sale organice, prin nobila simplitate a mișcării de dans, el reprezintă un mijloc total aparte de a ne exprima celorlalți gândurile și sentimentele. Tot el, trupul, ne face să descoperim relaţii, căutând poduri ce leagă trecutul de prezent. Poduri care poate duc şi către un viitor anume, însă acest drum este pavat cu îndoială şi multe semne de întrebare.
Dansul trupului nu este o coregrafie care trebuie însuşită. Dacă am conştientiza îndeajuns semnalele trupului, am descoperi, poate, amintirile unei vieţi întregi.
Tehnic vorbind, un coregraf devine suficient de pregătit în momentul în care se regăsește în fiecare gest, se pierde în fiecare mișcare, se arată prin ea și, în același timp, îi îngăduie spectatorului să înțeleagă spiritul uman în deplinătatea lui.
Zsolt Jankó (dirijor)
Ritmuri copleşite de culori
Compozitorii pieselor muzicale alese pentru această seară sunt contemporani. Născuţi la finalul secolului al XIX-lea, au trăit toţi trei ororile celor două războaie mondiale. Rahmaninov şi Bartók îşi petrec ultimii ani de viaţă în străinătate, în Statele Unite, iar Prokofiev, ,,deţinut” al dictaturii sovietice, se stinge din viață în aceeași zi cu Stalin.
Compoziţiile alese, semnate de Prokofiev şi de Rahmaninov, nu sunt piese muzicale tipice de avangardă, ele aparţinînd mai degrabă romantismului târziu, dar cu toate acestea nu putem să nu remarcăm influenţa marelui contemporan, Stravinski. Aici mă refer la interesul acordat ritmului ca forță ancestrală și la exploatarea cât mai eficientă a acestuia, însă contrar mentorului lor, Stravinski, care folosește ritmul în forme cât se poate de crude, la Rahmaninov și la Prokofiev găsim o aură mult mai melodică și extrem de colorată a structurii ritmice.
Béla Bartók – Mandarinul miraculos (1919 – 1924)
Bartók compune această piesă cu un simţ muzical dramatic inegalabil. Fiecare moment se bazează pe imagini muzicale sugestive şi clare. Figura fetei seducătoare și dansurile sale erotice sunt de fiecare dată acompaniate de solouri ale clarinetului. Primul client este un curtezan ofilit, imaginea sa comică reiese din muzica grotescă. Al doilea client este un student sfios, însufleţit de un solo simplu şi duios de oboi. Sosirea mandarinului este acompaniată de o temă muzicală întunecată, exotică, cu trimiteri la personalitatea aparte, mistică a vizitatorului.
