Sambata 20 august 2016, PRODUSE ȘI AROME LOCALE LA CORTUL ASOCIAȚIEI STUDCOOP, Strada Kogălniceanu
În perioada Zilelor Culturale Maghiare din Cluj, Asociaţia StudCoop va avea un cort propriu, unde va prezenta aromele tradiţionale ce caracterizează diferitele microregiuni etnogeografice ale Transilvaniei şi alimentele preparate fără conservanţi în aceste zone.
Obiectivul Asociaţiei StudCoop este organizarea unor cooperative de nivel start-up, care generează oportunitaţi de muncă pentru studenţi. Modelul a fost Kolozsvári Gondoskodó Társaság (în traducere aproximativă: Societatea „Solicitudinea” din Cluj). Această organizaţie a funcţionat până în anul 1948, sub forma unei reţele de peste 1100 de cooperative, care produceau inclusiv marfă pentru export. O altă trăsătură a acestei societăţi a fost atenţia şi grija faţă de problemele sociale şi culturale.
Pornind de la acest model, Asociaţia StudCoop şi-a propus să le ofere producătorilor responsabili şi cumpărătorilor conştienţi ocazia de a se întâlni. În acest scop, asociaţia va instala un corp tematic cu ocazia Zilelor Culturale Maghiare din Cluj ‒ Ediţia a VII-a, iar acest cort va oferi o gamă variată de programe, printre care: prezentarea unor artişti şi designeri tineri, programe pentru copii, precum şi întâlniri cu producători locali şi produsele acestora.
Doriţi să aflaţi tehnologia de fabricare a unor produse şi ingredientele folosite pentru obţinerea acestora? Vreţi să ştiţi cum ajung diferitele condimente la noi, la cumpărători? Aveţi nevoie de sfaturi pentru a face gemuri sau siropuri din fructe? Nu ezitaţi! Vizitaţi Cortul StudCoop!
Ora 17:00, FERENCZI GYÖRGY ȘI FORMAȚIA RACKAJAM, Strada Kogălniceanu
Numele formației combină denumirea rasei maghiare tradiţionale de ovine (racka) cu termenul englezesc ce face aluzie la sesiunile de improvizaţii ale muzicienilor (jam). Concertele lor omagiază atât cultura maghiară, cât şi spiritul revoluționar.
Astfel, se poate crea o legătură între cântecele populare maghiare specifice Ţării Călatei (numite „kalotaszegi hajnali”), care se interpretează în ritm legănat şi seamănă cu cântecele de jale și poeziile lui Petőfi Sándor (1823‒1849) şi Gérecz Attila (1929‒1956) ‒ amândoi revoluţionari căzuţi eroic în lupta pentru libertate a naţiunii maghiare ‒, precum şi muzica lui Jimi Hendrix. Rezultă spectacole foarte energice, radiante, care înseninează serile inspirate din creaţiile poeţilor revoluţionari și petrecute în compania trupei.
Ei nu au pus efectiv pe note versurile poeţilor respectivi, fiindcă nu au participat la nicio revoluţie şi, prin urmare, consideră că tentativele de acest gen nu ar fi credibile. Cu toate acestea, în opinia lor, trebuie trasată o paralelă între operele celor doi poeţi, deoarece lupta pentru libertate a unei naţiuni dezvăluie întotdeauna adevărata faţă a acesteia.
Ora 19:30 TRANSYLMANIA, Strada Kogălniceanu
Formaţia TransylMania a fost înfiinţată cu 14 ani în urmă. Ea îşi trage rădăcinile dintr-o zonă privită ca un izvor nesecat al folclorului maghiar: Ţara Secuilor, situată în inima Ardealului. Astfel, membrii formaţiei pot fi comparaţi cu străjerii Regatului Ungar medieval, care stăteau de pază pe culmile Carpaţilor, în Munţii Harghitei. Acolo, râurile sunt încă pure şi pădurile curate, iar cuvintele sincere ne sunt adresate din inimă. Ei posedă cunoştinţele strămoşilor noştri. Când le ascultăm piesele şi pricepem sensul textelor, parcă ni se năzare imaginea trecutului pe care îl uităm treptat – cel puţin în aparenţă.
Formaţia a fost întemeiată de Cseresznyés Szilamér în anul 2002, cu intenţia de a păstra cele văzute, auzite şi învăţate de membrii formaţiei de la părinţi, bunici şi străbuni în copilăria lor. La început, au pus pe note diverse poezii şi au interpretat piesele altor formații, dar cu timpul au început să scrie şi cântece proprii. Primul album TransylMania a apărut în 2004, cu titlul Legyen úgy, mint régen volt (Să fie ca odinioară). După acesta, au urmat încă patru LP-uri, intitulate pe rând: El ne add az ősi házat (Să nu vinzi casa strămoşească – 2006), Mert tudnom kell… (Fiindcă trebuie să ştiu – 2008), A nemzet szolgálatában (În slujba naţiunii – lansat în 2013, împreună cu formaţia Kormorán) şi Tizenkettő (Douăsprezece – 2014).
Deşi compoziţia formaţiei s-a schimbat recent în mod radical, crezul muzical ce caracterizează TransylManiaa rămas acelaşi. Muzica lor exprimă în continuare dragostea de ţară, precum şi ataşamentul faţă de plaiurile natale şi faţă de moştenirea trecutului – adică ataşamentul faţă de o lume mai pură, care parcă se pierde astăzi treptat.
Ora 20:00, CONCERT ORGANISM, Strada Potaissa
Muzica interpretată de formaţia Organism, care are o structură specială, aduce aminte de trupele de jazz foarte populare în Statele Unite, în anii ’60. Nu lipseşte niciunul dintre instrumentele şi elementele muzicale specifice formaţiilor respective.
Avem ocazia să ascultăm sunetul unei adevărate orgi Hammond, texte cu conţinut valoros, teme originale scrise pentru chitară şi ritmuri groove susţinute, intrepretate la tobe. Concertele pe care le oferă sunt pline de improvizaţii captivante şi au în programul lor ‒ de regulă, într-o versiune rearanjată ‒ piesele de pe discul apărut cu un an în urmă, precum şi cele mai noi cântece inspirate din blues şi gospel.
Membrii trioului (bazat pe orga Hammond) sunt: Vas Bence (orgă Hammond), Möntör Máté (chitară) şi Szabó Sipos Ágoston (tobe).
Ora 21:00, ÁKOS, Piata Unirii
Kovács Ákos (cunoscut ca Ákos) şi-a câştigat renumele naţional ca membru fondatori şi solistul vocal al veneratei formaţii Bonanza Banzai. Din trupa înfiinţată în 1987 au mai făcut parte, alături de artist, Hauber Zsolt şi Menczel Gábor. Ákos a fost textierul formaţiei, dar a lucrat şi în calitate de compozitor. Cantautorul şi-a construit cariera de solist în paralel cu activitatea formaţiei, iar după 1994 – anul dizolvării trupei Bonanza Banzai – a dat reprezentaţii doar ca solist vocal. El îşi scrie în continuare versurile pieselor şi, în cele mai multe cazuri, el compune şi muzica. A publicat, alături de formația sa, nouă LP-uri cu melodii interpretate în limba maghiară şi unul singur cu melodii cântate în limba engleză. În ceea ce priveşte cariera de solist, numărul discurilor sale care cuprind piese în limba maghiară este de optsprezece, iar al celor cu piese în limba engleză de şase. Majoritatea LP-urilor cu melodii interpretate în limba maghiară au fost distinse cu Discul de Aur, iar unele chiar şi cu Discul de Platină. În Ungaria, Ákos a vândut, în total, peste un milion de discuri. El a participat la numeroase turnee, cu ocazia cărora a cutreierat ţara vecină, concertând de sute de ori. A susținut spectacole şi la Amsterdam, Barcelona, Bruxelles, Groningen, Londra (de mai multe ori), Moscova, Paris sau Roma, dar şi în Transilvania și partea de sud a Slovaciei.
În afară de munca de cantautor, Kovács Ákos scrie poezii (a publicat deja cinci volume); îşi regizează propriile videoclipuri. În cadrul acţiunii de popularizare prin televiziune a lecturii numităA Nagy Könyv (Marea Carte), a jucat într-un film de televiziune. Lucrează ca actor de teatru şi participă la serate literare. În anul 1995, a avut loc la Budapesta, în Vígszínház (Teatrul Vesel) premiera piesei Baal de Bertolt Brecht. Regizoarea Eszenyi Enikő l-a invitat pe Ákos să compună muzica acestui spectacol. În 1998 a jucat, la teatrul Madách Színház, rolul principal (Bill Sikes) în spectacolul Oliver. În anul 1999, a transpus în limba maghiară cântecele scrise de Phil Collins pentru filmul de animaţie Tarzan, turnat de compania Disney. Înregistrările albumului au avut loc într-un studio din München. În 2001, a regizat o piesă de teatru radiofonic intitulată A hét parancsszó (Cele şapte porunci) folosind propriile sale versuri, pe care le-a recitat regretatul actor Kaszás Attila, stins prematur din viaţă. În 2002, a compus muzica ce a ilustrat piesele unei expoziţii organizate la Budapesta în muzeul Terror Háza Múzeum (Casa Terorii), dedicat anilor dictaturii comuniste. În 2006, a primit o invitaţie similară din partea muzeului Emlékpont (în traducere Punctul Amintirilor ‒ n.t.) din Hódmezővásárhely, care prezintă istoria dintre anii 1945 şi 1990 a acestui municipiu. În 2003, a jucat în piesa Revans (Revanşa) prezentată de Nemzeti Színház (Teatrul Naţional). În anul 2008, a publicat un audiobook intitulat Kaland a régi királlyal (Aventură cu vechiul rege) ‒ o colecţie de nuvele ale scriitorului Krúdy Gyula. Scrierile au fost selectate de Kovács Ákos, iar înregistrarea a fost regizată de istoricul literar Szigethy Gábor. În 2013, a fost invitat să elaboreze „noua imagine sonoră” a posturilor publice de radio şi remixuri pentru piesa Miracle a formaţiei britanice Hurts. Povestitorul Berecz András, laureat al Premiului „Kossuth Lajos” ‒ cea mai înaltă distincţie de stat acordată în Ungaria pentru dezvoltarea şi protejarea culturii maghiare ‒, a înregistrat în studioul artistului un album de basme populare maghiare din Bucovina, Moldova şi Ţara Secuilor. Această colecţie de basme a fost publicată sub titlul Felítő(Urcuş). Ulterior, Ákos fost invitat să recite poezii ‒ în compania unor actori de seamă, cum ar fi Mécs Károly, Sztankay István şi Eperjes Károly ‒ pentru a fi înregistrate ca material al albumului jubiliar publicat cu ocazia a 125 de ani de la naşterea poetului Babits Mihály. În plus, alături de nu mai puţin cunoscuţii Blaskó Péter şi Kubik Anna, povesteşte anecdotele unor călugări benedictini în audiobook-ul Bencés humor (Umor benedictin).
În toamna anului 2013, cu ocazia aniversării a 20 de ani de la apariţia primului album solo al cantautorului, intitulat Karcolatok (Schiţe), Ákos a susținut 13 spectacole cu casa închisă în diverse oraşe din Ungaria. El a interpretat toate melodiile albumului în ordinea originală, dar cu o nouă instrumentaţie. Lévai Balázs a regizat un film documentar despre acest prim album şi despre turneu.
În 2015, a apărut cel de-al optsprezecelea album al solistului, sub titlul Még egyszer (Încă o dată). Clipul piesei omonime a fost înregistrat cu tehnică video panoramică de 360 de grade.
