Lansari de carte
Miercuri, 18 octombrie 2023, ora 12:00, Sediul Uniunii Scriitorilor Din Romania, Filiala Cluj, str. Universității, nr. 1
De ce sa mergi?
Editura Școala Ardeleană din Cluj-Napoca invită cititorii la o întâlnire literară de excepție cu 𝐆𝐇𝐄𝐎𝐑𝐆𝐇𝐄 𝐒𝐀̆𝐒𝐀̆𝐑𝐌𝐀𝐍, un scriitor care a debutat acum cinci decenii și a devenit foarte cunoscut prin „Cuadratura cercului” (proză fantastică), volum publicat pentru prima oară în 1975, la Editura Dacia, apoi reeditat și tradus în franceză, engleză, spaniolă, germană, japoneză.
În cadrul Întâlnirii cu Gheorghe Săsărman, vor fi lansate două romane recent publicate de Editura Școala Ardeleană din Cluj-Napoca: 𝑨𝒍𝒇𝒂𝒃𝒆𝒕𝒖𝒍 𝒅𝒊𝒔𝒕𝒐𝒑𝒊𝒊𝒍𝒐𝒓 de 𝐆𝐡𝐞𝐨𝐫𝐠𝐡𝐞 𝐒𝐚̆𝐬𝐚̆𝐫𝐦𝐚𝐧 și 𝑺𝒖𝒇𝒆𝒓𝒊𝒏𝒕̧𝒆𝒍𝒆 𝒃𝒂̆𝒕𝒓𝒂̂𝒏𝒖𝒍𝒖𝒊 𝑾𝒆𝒓𝒏𝒉𝒆𝒓, manuscris anonim tradus, rafistolat şi comentat de 𝐆𝐡𝐞𝐨𝐫𝐠𝐡𝐞 𝐒𝐚̆𝐬𝐚̆𝐫𝐦𝐚𝐧.
Evenimentul se va desfășura la sediul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, pe str. Universității nr. 1, Cluj-Napoca, miercuri, 18 octombrie 2023, începând cu ora 12.00 și va fi prezentat de Irina Petraș, Constantina Raveca Buleu, Ștefan Borbély și Ion Pop.
Despre 𝑨𝒍𝒇𝒂𝒃𝒆𝒕𝒖𝒍 𝒅𝒊𝒔𝒕𝒐𝒑𝒊𝒊𝒍𝒐𝒓 (https://bitly.ws/XhmW):
„«Alfabetul distopiilor» e un eseu ficţional scris meticulos, cu o artă bine condusă şi scrupulos controlată, în hinterlandul căreia se află o sintaxă culturală specifică şi strictă, de tip combinatoriu, adică discursul utopic şi distopia. În consecinţă, detaliile furnizate de către Gheorghe Săsărman au o precizie de orfevru. Niciodată fraza nu curge la întâmplare şi nici o «cheie» nu e introdusă aleatoriu, indiferent cât de aparent nesemnificativă se doreşte ea să fie. Cititorul va descoperi cu uşurinţă acrostihul UTOPIA care rezultă de pe urma adiţionării celor şase iniţiale ale cuvintelor din titlurile capitolelor, deşi I ul de la Nihilism (capitol nescris, înlocuit cu trei puncte) s ar fi potrivit mai bine Inteligenţei Artificiale, perspectivă tematică ofertantă, pe care autorul, însă, o evită. Rezultă că romanul e «spart», «deschis», incomplet în mod premeditat, aşa cum e unul dintre romanele celebre ale lui Italo Calvino, Dacă într o noapte de iarnă un călător. Gheorghe Săsărman îşi lasă cititorul în interiorul textului, invitându l să scrie de unul singur, după propriul său plac, capitolul care lipseşte. Dacă o va face respectând regulile impuse de către roman, va deveni el însuşi un călător distopic, proiectat într un univers futurist a cărui funcţionare va fi nevoit s o imagineze.
Ajuns, e de presupus, la capătul deschis al acestui roman captivant, scris cu talent şi cu o imaginaţie bine strunită, ne putem întreba, probabil, dacă asta, şi nu altceva, este ceea ce ne aşteaptă. Dacă nu pe noi, pe nepoţii şi strănepoţii noştri. Funcţionează civilizaţia noastră încă naturală (atâta câtă mai este ea…) ca un predeterminism artificializant pentru o involuţie globalistă, unidimensională, de tip distopic? Sau există şi alte perspective? E bine când o carte se termină într un semn de întrebare… (ȘTEFAN BORBÉLY)
Despre 𝑺𝒖𝒇𝒆𝒓𝒊𝒏𝒕̧𝒆𝒍𝒆 𝒃𝒂̆𝒕𝒓𝒂̂𝒏𝒖𝒍𝒖𝒊 𝑾𝒆𝒓𝒏𝒉𝒆𝒓 (https://bitly.ws/XfJw):
„Eroul romanului de față este un cetățean, la vârsta senectuţii, al noii Germanii perfecte, de după «reunificare», contemporan cu noi și cu o sumedenie de revoluții multiculturale care zdruncină planeta, foarte vioi la minte, dar mai domolit la trup, confruntat cu dilema rămânerii pe linia de plutire într-o lume a valorilor sărite de pe fix, relativizate până la caricaturizare. Fost cavaler al științelor exacte, el experimentează acum răspunderea de a deveni pacientul perfect al vârstei lui, întrucât nutrește o «stimă evlavioasă» față de medici și «un veritabil cult pentru medicamente», noua lui mitologie de proximitate fiind alcătuită atât din termeni care altora le stârnesc o stare terifiantă (glaucom, cataractă, endoscopie, colonoscopie etc.), cât și din pedanterii igienice profund documentate pe Internet, cum e aceea a calculării Ph-ului epidermei înainte de a cumpăra săpun. Neocolind niciun deliciu, ideologic sau tehnologic, al lumii în care ne este dat să trăim (smartphone-uri, cookies, cancel culture, genderizare), Wernher suferă nu pe seama inimii, așa cum o făcea eroul suicidar al lui Goethe, ci din cauza Zeitgeist-ului preponderent absurd, incomprehensibil, al perioadei socioculturale și politice în care îi este dat să apună, numai c-o face cu un inconfundabil simț al umorului și cu o mulțime de complicități mucalite, zâmbitoare, «manuscrisul găsit» al romanului invitându-l pe cititor să exorcizeze prin râs o temă, de altminteri, patetică: şi anume cum e să afli că ai devenit bătrâni.” (ȘTEFAN BORBÉLY)
Despre autor:
GHEORGHE SĂSĂRMAN s-a născut la 9 aprilie 1941 la Bucureşti, într-o familie refugiată din Ardealul de Nord. Şcoala primară şi liceul, la Cluj (1948-1959). Absolvent al Institutului de Arhitectură „Ion Mincu” din Bucureşti (1965), doctor în teoria arhitecturii (1978). Redactor al rubricii de arhitectură și urbanism la Ziarul „Scânteia” (1965-1974). Coordonator al paginii de știință la Revista „Contemporanul” (1974-1982). Constrâns, pe motive politice, să renunţe la activitatea de gazetar (1982). Analist de sisteme și programator la Centrul Județean de Proiectare din Arad (1982-1983), apoi la firma GIB din München (1985-2006). Fondator, președinte (2002-2004) și președinte de onoare (2004-2019) al Ligii Asociațiilor Germano-Române din Germania; președinte al Societății Culturale „Apoziția” din München (2005-2008); director-editor al Revistei Apoziția (2005-2010). Membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.
Cărți publicate: „Oracolul”, povestiri (Ed. Tineretului 1969); „Cuadratura cercului”, proză fantastică (Ed. Dacia, 1975, ediție cenzurată; ediții integrale: Ed. Dacia, 2001; Ed. Nemira, 2013; ediția franceză: 1994; spaniolă: 2010; americană: 2013, traducerea semnată de Ursula K. Le Guin; germană: 2016; japoneză: 2019, 2023; italiană: 2023); „Himera”, povestiri şi nuvele (Ed. Albatros, 1979); „Funcţiune, spaţiu, arhitectură”, eseu (Ed. Meridiane, 1979); „2000”, roman (Ed. Eminescu 1982; ediția germană: 1986); „Cupa de cucută”, roman (Ed. Sedona, 1994; Ed. Dacia, 2002); „Sud contra Nord”, roman (Ed. Dacia, 2001); „Vedenii”, povestiri (Ed. Ideea Europeană, 2007); „Între oglinzi paralele”, publicistică (Ed. Casa Cărții de Știință, 2009); „Nemaipomenitele aventuri ale lui Anton Retegan și ale dosarului său”, roman (Ed. Nemira, 2011); „Cunoaștere și credință. Lecturi paralele”, eseu (Ed. Nemira, 2014); „Varianta balcanică îmbunătățită”, povestiri și teatru (Ed. Nemira, 2014); „Adevărata cronică a morții lui Yeșua Ha-Nozri”, roman (Ed. Polirom, 2016); „În fața oglinzii”, publicistică (Ed. Casa Cărții de Știință, 2020); „Alfabetul distopiilor”, roman (Ed. Școala Ardeleană, 2021); „Suferințele bătrânului Wernher”, roman (Editura Școala Ardeleană, 2023). Teatru: „Deus ex machina”, piesă în trei acte (C.I.Nottara 2006-2009). Numeroase texte publicate în antologii, în volume colective și în periodice din țară și din străinătate. Premii: Premiul Europa, (EUROCON V, Stresa, 1980); Premiul Național Ion Hobana „Opera Omnia” al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala București (2012); Premiul Liviu Rebreanu (cartea anului, proză) al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj (2017); Premiul special COLIN „pentru contribuții extraordinare la fantastica românească” (2021); Premiul pentru roman, acordat de Convenția Națională de Science Fiction ROMCON pentru „Alfabetul distopiilor” (2022).
