Printre evenimentele pe care Welcome2cluj vi le recomandă saptamana aceasta la Cluj sunt: Recital de clarinet: Valentin Macoviciuc, Electric Castle Festival 2018 si expozitie: Valori ale artei de patrimoniu în colecții private.
LUNI
Recital de clarinet: Valentin Macoviciuc
Luni, 16 iulie 2018, ora 19:00, Academia de Muzica „Gheorghe Dima”, str. I.C. Bratianu, nr. 25
Intrare libera
De ce sa mergi ?
Luni, sunteți invitați la Recital de clarinet: Valentin Macoviciuc. Evenimentul are loc la Academia de Muzică „Gheorghe Dima”, în sala 59.
Program:
Myriam Marbe: Incantație pentru clarinet solo
Vasile Spătărelu: Sonanțe pentru clarinet solo
Cornel Țăranu: Sonata rubato
Tiberiu Olah: Sonata pentru clarinet solo
Doina Rotaru: Fum pentru clarinet solo
Șerban Nichifor: Carnyx pentru clarinet solo
MARTI
Recital extraordinar de flaut și marimbă: ORIGINS
Marti, 17 iulie 2018, ora 19:00, Muzeul National de Istorie a Transilvaniei, str. Constantin Daicoviciu, nr. 2
De ce sa mergi ?
“ORIGINS” – un recital extraordinar al flautistului Matei Ioachimescu și a marimbafonistei Irina Rădulescu, organizat de Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, marți 17 Iulie, începând de la ora 19:00. Spectacolul “ORIGINS” va aduce în prim plan două instrumente fascinante – flautul și marimba, instrumente ce își au originile în cele mai străvechi timpuri.
Deși recitalul ne va încânta cu o serie de partituri moderne, acestea reunesc elemente originare din muzica celtică, afro-americană, spaniolă, japoneză, dar și de inspirație folclorică transilvană, macedoneană sau din tango-ul argentinian.
Pentru a completa acest eveniment extraordinar, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei vă propune totodată și expoziția de instrumente muzicale din secolele XVIII – XIX, care aduce în primul plan Orga de Procesiune, un instrument remarcabil, construit de Johann Baumgarten la Sighișoara în anul 1752.
Evenimentul face parte din seria “Seratele Muzelului” organizat în fiecare lună de catre MNIT.
MIERCURI
Electric Castle Festival 2018
Miercuri, 18 iulie – Duminica, 22 iulie 2018, ora 12:00, Bontida, Rascruci, judetul Cluj
Pret abonament: 549 lei
De ce sa mergi ?
Cea de-a șasea ediție Electric Castle se desfășoară în acest an între 18 – 22 iulie, în locația deja celebră: Castelul Banffy din Bonțida. Electric Castle 2018 promite, ca de obicei, o experiență unică, ușor imprevizibilă, extraordinară prin excelență.
Damian Marley, Jessie J, London Grammar, Nothing But Thieves, Mura Masa, Alison Wonderland, St. Germain, Wolf Alice, Netsky, Son Lux, The Bloody Beetroots, sunt câteva din marile nume anunțate la Electric Castle 2018.
Vor fi cinci zile de neuitat în care muzica eclectică, atmosfera unică, locația de poveste ne vor oferi momente extraordinare, fără dubiu.
Bilete și abonamente disponibile pe site-ul Electric Castle.
JOI
Atelier: „Sushi” raw vegan
Joi, 19 iulie 2018, ora 18:30, Atelier Verde Club, bulevardul 21 Decembrie 1989, nr. 146, etaj 1
Taxa de participare: 49.99 lei
De ce sa mergi ?
Un atelier de hrană vie (raw vegan) printre pensule și culori. Ne-am propus să facem împreună „sushi” raw vegan, să vedem cum putem transforma ingrediente banale în artă culinară.
Vă așteptăm curioși, noi de voi și ce-o să fie, voi de noi și hrană vie!
Locurile sunt limitate așa că vă rog să confirmați participarea prin sms la nr. de telefon 0741609453
Vă mulțumim!
VINERI
Expozitie: Valori ale artei de patrimoniu în colecții private
Vineri, 20 iulie 2018, ora 10:00, Muzeul de Arta, Piaţa Unirii, nr. 30
De ce sa mergi ?
Inițiativa proiectului Valori ale artei de patrimoniu în colecții private, desfășurat la Cluj-Napoca, în colaborare cu Muzeul de Artă – instituție publică de cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj –, pe întreaga durată a perioadei 28 iunie – 31 decembrie 2018, aparține Galeriilor Artmark și are ca scop principal cultivarea relației dintre colecție, colecționar și muzeele de artă din România.
Susținând ideea de mobilitate a patrimoniului artistic existent în diverse colecții private, proiectul își propune să promoveze parteneriatul public-privat, deschizând noi căi de comunicare între colecționarii de artă, instituțiile muzeale și public, cu o accentuare firească a rolului substanțial pe care muzeul, în calitatea sa primordială de partener expozițional, îl are în impulsionarea și consolidarea acestei relații. Astfel, prin expunerea lor în cadrul muzeelor, opere de o însemnătate deosebită pentru istoria artei românești, vor intra în conștiința publicului, completând în mod fericit colecțiile de patrimoniu deja etalate pe simezele ambianțelor expoziționale.
Proiectul a fost anterior implementat, bucurându-se de un succes notabil, și în marile muzee de artă din Constanța, Sibiu, Brașov, Baia Mare etc.
Cu privire la lucrarea de șevalet care va face obiectul expunerii la sediul Muzeului de Artă Cluj-Napoca (Palatul Bánffy, P-ța Unirii nr. 30), „Nimfă dormind” de Nicolae Grigorescu (1838-1907), redăm mai jos, integral, textul de prezentare semnat de istoricul și criticul de artă Cynthia Canela:
Nimfă dormind face parte dintre cele mai desăvârşite nuduri ale creaţiei grigoresciene. Factura sa apropiată de academism justifică o încadrare în etapa începuturilor, alături de alte nuduri sau figuri aproape goale, tratate într-o manieră asemănătoare celor realizate în şcolile de artă, cum sunt şi operele Înainte de baie (colecţie particulară), Fără grijă (colecţia Alexandru Vlahuţă) sau Bacantă (colecţia Cella Delavrancea). Pictată probabil din imaginaţie, punând în practică tehnici precum clarobscurul, lucrarea afirmă influenţele academiste, însă libertatea tuşelor cu care este tratat restul imaginii, dovedește o concepţie ce depăşise principiul finitului, normă în pictura oficială. De altfel, artistul mai cunoaşte unele reveniri la formele de inspiraţie clasică, în special în portretele şi nudurile din perioada căutărilor, considerată a se întinde până în 1887, etapă când are loc formularea viziunii sale în sfera impresionismului.
Opera se număra printre preferatele lui Nicolae Grigorescu, precum aflăm dintr-o relatare de-a lui Alexandru Vlahuţă referitoare la cea de-a doua expoziţie deschisă de artist, în 1887, la Palatul Eforiei. Acesta enumeră pictura printre alte câteva peisaje şi o natură moartă, pe care Grigorescu le însemnase ca vândute, înainte de sosirea publicului: „… se grăbise să vie în ziua aceea mai de dimineaţă (…) să-şi asigure… în contra cumpărătorilor câteva tablouri care-i erau scumpe, scumpe ca o fiinţă vie, şi pe care niciodată şi cu nici un preţ n-a vrut să le vândă.”(1)
Din atelierul lui Grigorescu a cumpărat-o, probabil, Ernest Goodwin, englez de origine şi director adjunct la Banque de Roumanie, căsătorit cu Maria Şuţu, cunoscut pentru priceperea cu care a adunat unele dintre cele mai bune picturi ale maestrului, colecţia sa concurând în număr şi valoare cu cele ale lui Eugeniu Carada şi Alexandru Vlahuţă. Acesta a achiziţionat în decurs de douăzeci de ani lucrări de Grigorescu, pe care le alegea după vizite repetate în atelierul său şi mai rar din expoziţii. Aflăm, din monografia dedicată pictorului de Al. Vlahuţă, că printre operele din colecţia Goodwin făcea parte şi opera prezentă, numită Nimfă dormind la marginea pădurii, cea de care artistul nu intenţiona să se despartă, dar pe care a cedat-o totuşi colecţionarului englez. Prin 1910, pensionându-se şi dorind să se întoarcă în ţara de origine, Goodwin decide să îşi vândă în bloc colecţia unei singure persoane, însă planul nu îi reuşeşte, iar lucrările lui Grigorescu sunt achiziţionate de diverşi amatori.(2)
George Oprescu scria în Grigorescu designator despre frecvenţa redusă a temei nudului în opera artistului, punând acest fapt pe seama sfielii lui Grigorescu: „Îl simţim rezervat, poate chiar puţin jenat, în faţa modelului gol. Atitudinea aceasta are drept efect tablouri de un sentiment pudic, în care se citeşte o admiraţie mută, amestecată cu respect pentru trupul femeii, o castitate rară la artişti, şi care nu e lipsită de farmec.”(3) Poate aceeaşi reţinere îl determină să aleagă să reprezinte nudul văzut din spate, ascunzând identitatea şi protejând intimitatea personajului, ipostază care imprimă în acelaşi timp o notă de mister imaginii. Mai târziu, observăm că rezerva faţă de trupul feminin îl părăseşte, în picturi precum Intrând în baie din 1880-1882 (Muzeul Municipiului Bucureşti), Nud pe malul mării din 1881 (colecţia Iosif Dona) sau Nud din 1880-1885 (Muzeul Naţional de Artă al României), personajele afişând ipostaze relaxate, dezvăluindu-se nepăsătoare față de privirea pictorului.
Reprezentarea femeii în pictura lui Grigorescu se înscrie într-o direcţie specifică pentru arta europeană a celei de-a doua jumătăţi a secolului al XIX-lea: femeia ca obiect pasiv al contemplaţiei, surprinsă în timpul ritualurilor sale private cotidiene, oferindu-se inconştient actului voyeurist. În nuduri şi portete de ţărănci sunt redate caractere generice, fără interes pentru identitatea modelului. Sunt plasate în spaţiul domestic, în camere, în grădină sau pe lângă casă, la câmp, observate în timpul activităţilor lor zilnice, cu acul şi fuiorul, ori odihnindu-se. De multe ori sunt asociate cu florile, în mijlocul cărora se află, sau cu melancolia, fiind ilustrate torcând căzute pe gânduri. În unele picturi, mai ales cele cu ţigănci, primează caracterul senzual al reprezentării, prin hainele care alunecă pe corp, dezvăluind trupul, alte dăţi fetele apar ştrengare şi voioase ca nişte copile.
Titlurile lucrărilor vorbesc şi ele despre interesul lui Grigorescu pentru reprezentarea unor tipologii caracteristice pentru satul românesc. Femeile sunt numite după statutul lor social (Ţărăncuţă, Logofeteasă, Fata cu zestrea), după activitatea pe care o întreprind (Cusând, Ţărancă citind, Ţărancă torcând, Ţărancă odihnindu-se), subliniând o calitate estetică (Bălăioara, O floare între flori), provenienţa geografică (Munteanca) sau etnică (Ţigănca de la Ghergani). Portretele lor, chiar şi atunci când sunt individualizate, sunt simboluri ale unei existenţe pastorale metaforice, pe care Grigorescu încearcă să o permanentizeze prin opera sa.
În secolul al XIX-lea, în spaţiul românesc, femeia se afla în centrul unei societăţi patriarhale, a cărei economie ţărănească – principala sursă de venit naţional – se baza pe munca productivă a femeilor.(4) Viziunea lui Grigorescu asupra femeii trebuie să fi fost influenţată de apartenenţa sa la mediul rural, relatările cu privire la greutăţile îndurate de mama sa cu seninătate fiind evocatoare pentru valorile pe care şi le formase: „Cu acul ne-a crescut biata mama. Şi o dată n-am auzit-o plângându-se ori blestemând, ori spunând vreo vorbă rea. S-a trudit, sărăcuţa de ea, s-a învăţat singură să citească şi să scrie, ca să ne poată învăţa şi pe noi puţină carte.”(5) Nici contactul cu mediul francez nu a avut efectul de a îi transforma concepţia, căci la Paris, în anii în care Grigorescu se afla acolo, femeile erau în continuare în afara vieţii publice. Creaţia sa reflectă realitatea socială a contextului, reprezentând femeia în linia tradiţională a artei patriarhale, ca „natură” în opoziţie cu „cultura”, deci cu accent pe rolul său biologic şi ca muză pentru actul artistic.
Femeia în natură, întinsă între flori şi vegetaţie, dormind sau lucrând cu melancolie este unul dintre tipurile asupra căruia Grigorescu revine adesea în picturile sale reprezentând femei. Tema femeii între flori este una specific simbolistă, de largă circulaţie în arta practicată în jurul anului 1900. Art Nouveau-ul a preluat mai târziu subiectul, ca unul care oferea pretextul pentru liniile curbe de contur, sugestia de mişcare şi eleganţă, potrivit unui stil cu o pronunţată dimensiune decorativă. Subiect ornamental al admiraţiei, femeia ocupă câteva roluri în creaţiile simboliştilor francezi: de fecioară, simbol al maternităţii împlinite sau femme fatale. Imaginile pe care ni le oferă arta occidentală a sfârşitului secolului al XIX-lea prezintă etapele ciclului biologic al femeii, cu accent asupra sexualităţii şi a conştientizării acesteia.
Nimfă dormind reia motivul simbolist, de origine mitologică, al femeii ca muză, obiect al contemplaţiei, care se oferă inconştientă privirilor şi imaginaţiei, într-o scenă lirică, idealizată. Trupul femeii este cel asupra căruia se concentrează întreaga atenţie a pictorului, care nu pare preocupat de redarea naturii din jur, mai mult decât a sugera ingenios desişul pădurii, printr-un joc de tuşe libere, în diverse tonuri de verde. Lumina participă şi ea la scoaterea în evidenţă a corpului, care se desprinde aproape iluzionistic de pe fundalul întunecos, prin contrastul puternic între umbră şi lumină obţinându-se redarea volumului şi a adâncimii. Carnaţia este lucrată cu măiestrie, cu tuşe fine, care topesc nuanţele unele în celelalte, aducând reprezentarea corpului într-un grad ridicat de finisare. Linia diagonală, unduitoare, a siluetei, care porneşte de la tălpi şi trecând le-a lungul coapselor, taliei, gâtului dezgolit, se încheie cu braţul întins al femeii, conferă graţia şi senzualitatea imaginii. Nu este de mirare că artistul se îndrăgostise de propria lui creaţie, intenţionând să refuze cu orice preţ să o vândă.
SAMBATA
Re-descoperim Clujul – Existența cotidiană urbană
Sambata, 21 iulie 2018, ora 11:00, Parcul I. L. Caragiale
De ce sa mergi ?
Asociația Vechiul Cluj organizează un nou tur ghidat din seria Re-descoperim Clujul. Aceasta poartă titlul Existența cotidiană urbană și se va desfășura sâmbătă,
21 iulie 2018, cu începere de la ora 11:00. Locul de întâlnire este Parcul I. L. Caragiale.
În acest tur, ghidați de domnul dr. Cosmin C. Rusu, de la Universitatea Babeș-Bolyai, vom afla împreună provocările și răspunsurile existenței cotidiene urbane. Subiectele atinse în timpul turului vor fi „apă și foc, igienă și poluare, fenomene naturale, foamete și epidemii”.
Proiectul Re-descoperim Clujul se află la a treia ediție și este realizat cu sprijinul Primăriei și al Consiliului Local Cluj-Napoca.
DUMINICA
Party: Ghetto Blasta
Duminica, 21 iulie 2018, ora 23:00, Flying Circus Lounge, str.Universităţii, 3A
De ce sa mergi ?
V-am pregătit o noapte întreagă cu ritmuri de weekend, scuze, de REGGAE, HIP-HOP și Drum & Bass.
Pentru că niciodată nu te poți sătura de GHETTO BLASTA, cu your one and only ALDARIS, pe care siguranță îi știți de la diferite evenimente foarte faine și foarte wow.
Check it out!
P.S: Dancing shoes are required!
