Vineri, 28 iulie 2017, ora 10:00, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, str. Memorandumului, nr. 21
De ce sa mergi?
În accepţiunea contemporană curentă, Transilvania cuprinde atât spaţiul intracarpatic al Transilvaniei medievale, cât şi Maramureşul, Crişana şi Banatul, ţinuturi împreună cu care a alcătuit şi alcătuieşte, sub aspectul culturii rurale, o arie relativ unitară. Dimensiunea interculturală defineşte fundamental această arie, în care elemente culturale mediteraneene, est-europene şi vest-europene au coexistat, parte amalgamate în creuzetul unei existenţe cotidiene comune, parte delimitate conştient, printr-un demers identitar ţintit. Sistemul social-economic rigid, care a menţinut structurile feudale, în mediul rural, până la jumătatea secolului al XIX-lea, a generat în Transilvania un puternic clivaj între mediul orăşenesc, conectat în bună măsură la valorile citadine central şi vest-europene, şi mediul sătesc, menţinut într-o relativă autarhie, ce a favorizat conservarea, până târziu, a unor tehnici şi mentalităţi arhaice.
Expoziţia abordează – în maniera devenită clasică în muzeografia etnografică – principalele domenii ale culturii materiale şi spirituale din Transilvania rurală, ilustrate prin exponate reprezentative, selectate din cele peste 40.000 de artefacte existente în colecţiile instituţiei noastre.
Expoziţia debutează cu reprezentarea ocupaţiilor tradiţionale, începând cu cele arhaice (culesul din natură, vânătoarea, pescuitul, albinăritul) şi continuând cu cele principale (cultivarea pământului şi creşterea animalelor).
Pieselor simple, dar extrem de ingenioase, caracteristice ocupaţiilor din prima categorie (improvizaţii din scoarţă de copac, din trunchiuri scorburoase, din coarne de animale, din nuiele împletite etc.) le urmează uneltele diversificate, cu grad de complexitate superior, utilizate în activităţile agricole şi pastorale şi expuse în ordinea dictată de desfăşurarea proceselor tehnologice specifice. Fotografiile de arhivă jalonează aceste procese şi contribuie la reconstituirea atmosferei caracteristice satului tradiţional. Întregul ansamblu de obiecte şi imagini ilustrează profilul ocupaţional mixt al ţărănimii transilvănene, esenţial în cadrul unei economii de subzistenţă.
28.07 Expozitie: Cultura populară din Transilvania
Expozitie: Cultura populară din Transilvania
Vineri, 28 iulie 2017, ora 10:00, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, str. Memorandumului, nr. 21
De ce sa mergi?
În accepţiunea contemporană curentă, Transilvania cuprinde atât spaţiul intracarpatic al Transilvaniei medievale, cât şi Maramureşul, Crişana şi Banatul, ţinuturi împreună cu care a alcătuit şi alcătuieşte, sub aspectul culturii rurale, o arie relativ unitară. Dimensiunea interculturală defineşte fundamental această arie, în care elemente culturale mediteraneene, est-europene şi vest-europene au coexistat, parte amalgamate în creuzetul unei existenţe cotidiene comune, parte delimitate conştient, printr-un demers identitar ţintit. Sistemul social-economic rigid, care a menţinut structurile feudale, în mediul rural, până la jumătatea secolului al XIX-lea, a generat în Transilvania un puternic clivaj între mediul orăşenesc, conectat în bună măsură la valorile citadine central şi vest-europene, şi mediul sătesc, menţinut într-o relativă autarhie, ce a favorizat conservarea, până târziu, a unor tehnici şi mentalităţi arhaice.
Expoziţia abordează – în maniera devenită clasică în muzeografia etnografică – principalele domenii ale culturii materiale şi spirituale din Transilvania rurală, ilustrate prin exponate reprezentative, selectate din cele peste 40.000 de artefacte existente în colecţiile instituţiei noastre.
Expoziţia debutează cu reprezentarea ocupaţiilor tradiţionale, începând cu cele arhaice (culesul din natură, vânătoarea, pescuitul, albinăritul) şi continuând cu cele principale (cultivarea pământului şi creşterea animalelor).
Pieselor simple, dar extrem de ingenioase, caracteristice ocupaţiilor din prima categorie (improvizaţii din scoarţă de copac, din trunchiuri scorburoase, din coarne de animale, din nuiele împletite etc.) le urmează uneltele diversificate, cu grad de complexitate superior, utilizate în activităţile agricole şi pastorale şi expuse în ordinea dictată de desfăşurarea proceselor tehnologice specifice. Fotografiile de arhivă jalonează aceste procese şi contribuie la reconstituirea atmosferei caracteristice satului tradiţional. Întregul ansamblu de obiecte şi imagini ilustrează profilul ocupaţional mixt al ţărănimii transilvănene, esenţial în cadrul unei economii de subzistenţă.
Citeste si
20.12 Concert pentru copii: Poveste de iarnă
19/12/2022
20.12 Concert de Crăciun
19/12/2022
20.12 Piesa de teatru: Sânziana şi Pepelea
19/12/2022
20.12 Atelier de creatie: Ingeras
19/12/2022