Muzeul de Artă Cluj-Napoca, instituție publică de interes județean, care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, organizează, în parteneriat cu galeria IAGA Contemporary Art, în perioada 6 – 24 mai 2026, expoziția colectivă Dincolo de ceea ce se vede, un proiect de anvergură, care reunește viziunile artiștilor Marcello Grassi, Nicola Vinci și Ștefan Bădulescu. Curatori: Liviu Bulea și Oana-Maria Pop. Vernisajul va avea loc miercuri, 6 mai 2026, începând cu ora 17:00.
Expoziția propune o incursiune în fotografia privită ca limbaj al introspecției și al memoriei. Deși practicile celor trei artiști sunt ancorate în contexte vizuale diferite, ele converg în jurul aceleiași intenții: aceea de a privi dincolo de suprafață și de a descoperi straturile invizibile care modelează experiența umană. În acest spațiu al reflecției, imaginea nu caută spectacolul, ci esența realității care se dezvăluie lent, prin atenție și prezență.
Marcello Grassi aduce în prim-plan un dialog constant între fotografie și arheologie, investigând „Anatomia Timpului” prin urmele trecutului păstrate în situri istorice și arhitecturi europene. Nicola Vinci, a cărui sensibilitate este profund influențată de formația sa în pictură, construiește spații suspendate și atmosfere lirice unde cotidianul devine un teritoriu al spiritualității și al așteptării. Ștefan Bădulescu, artist vizual și cadru universitar la UAD Cluj-Napoca, extinde potențialul expresiv al fotografiei prin colaj digital, transformând realitatea imediată într-o lume suprarealistă, încărcată de simboluri și semnificații stratificate.
Expoziție personală Sabin NEMEȘ (pictură)
Muzeul de Artă Cluj-Napoca, instituție de cultură care funcționează în subordinea Consiliului Județean Cluj, organizează expoziția personală cu lucrări ale artistului Sabin Nemeș (pictură), în perioada 7 – 24 mai 2026. Vernisajul va avea loc joi, 7 mai 2026, de la ora 17:00, în Sălile Festive (etaj) ale Palatului Bánffy, în prezența unor membri ai familiei artistului. Vor rosti alocuțiuni la deschidere domnii Lucian Nastasă-Kovács, managerul instituției, Livia Drăgoi, critic de artă, și Florin Gherasim, muzeograf, curatorul expoziției.
Sabin Nemeș s-a născut în anul 1924 în localitatea Cojocna, județul Cluj. Copilăria și primii ani de școală i-a petrecut în localitatea natală, apoi la Școala Normală din Cluj. În condițiile declanșării războiului, din anul 1940, studiile liceale le-a urmat în refugiu, la Școala Normală din Timișoara, unde a absolvit în anul 1944. După război, își încearcă puterile la examenul de admitere la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din București. Este admis, la secția pictură, și urmează, în perioada 1945 – 1949, studii temeinice care i-au format profilul de artist plastic, cu profesori reputați, precum Camil Ressu, Jean Steriadi, Lucian Grigorescu.
După absolvire revine acasă și se stabilește definitiv în orașul de pe Someș, Cluj-Napoca. A fost angajat, pe rând, la Întreprinderea de Construcții Locale, Sfatul Regional Cluj, iar din 1962 devine lector în învățământul artistic superior, la Institutul Pedagogic, apoi la Institutul de Arte Plastice Ion Andreescu, catedra de pictură, dedicându-se formării tinerelor generații de artiști, până la pensionare. A decedat în anul 1984 și este înmormântat în localitatea natală, Cojocna.
Pictorul Sabin Nemeș a devenit membru al Uniunii Artiștilor Plastici în anul 1960. Activitatea sa în atelierul personal de creație a fost continuă și intensă, concretizată prin sute de lucrări (peisaj urban, flori, natură statică, portret) care au fost expuse, de-a lungul anilor, în cadrul unor proiecte expoziționale personale sau colective, organizate de breasla artistică, la nivel regional sau național. În anul 1973 a avut o expoziție personală la Galeria UAP din Cluj-Napoca, iar o alta, în anul 1983. În posteritate, o amplă expoziție retrospectivă Sabin Nemeș a fost deschisă la Muzeul de Artă Cluj-Napoca, în anul 2004.
Prezenta expoziție constituie un omagiu adus pictorului Sabin Nemeș la împlinirea unui secol de la naștere și, totodată, un demers de recuperare și recunoaștere, în ansamblu, a operei unui artist clujean valoros și original, care poate fi, astfel, descoperit și receptat de către publicul contemporan. (Florin Gherasim)
Expoziția poate fi vizitată în perioada 8 – 24 mai 2026, în intervalul orar 10 – 17, de miercuri până duminică inclusiv, luni și marți închis.
ARHETIPURILE FRUMUSEȚII n arta europeană din patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca
Pictură – Sculptură
Muzeul de Artă Cluj-Napoca (MACN), instituție de cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, organizează, în perioada 6 mai – 14 iunie 2026, expoziţia „Arhetipurile frumuseții în arta europeană din patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca”.
Frumusețea feminină, dar și cea masculină, a fost și continuă să fie unul dintre subiectele ce fascinează atât imaginarul artistic, cât și privirea profană a vieții cotidiene. Desăvârșirea trupească a fost de-a lungul timpului considerată o reflexie a perfecțiunii spiritului, tema arhetipurilor frumuseții fiind un subiect predilect în toate epocile, pornind de la fertilele zeițe ale neoliticului, până la idealul androgin al zilelor noastre.
Să ne întoarcem însă privirea înspre frumusețea idealizată a secolului al XVII-lea, ce urmărea îndeaproape toposul antic de reunire a mai multor fragmente desăvârșite în același corp idealizat, respectiv în povestea lui Zeuxis ce pictase imaginea Elenei din Troia din fragmentele a celor mai frumoase cinci femei din Crotona. Amplasarea adecvată a rezultatului selecției vizuale în crânguri magice și decoruri somptuoase era urmărită în legătură strânsă cu poezia și în general literatura epocii, în așa fel încât delectarea mergea dincolo de plăcerea pur vizuală, provocând în același timp și alte capricii senzoriale, urmărindu-se o sinestezie a simțurilor.
Am ales această temă pentru a pune în evidență o selecție din fondul patrimonial al muzeului reprezentat de arta europeană, inaccesibilă publicului de aproape o jumătate de secol. Tablourile reflectă un fragment din istoria culturală a comunității clujene și înrudirea acesteia cu suratele mai mari din țară, respectiv cu impresionantele colecții ale Muzeului de Artă din București, cea a Brukenthalului din Sibiu sau a Muzeului Național de Artă din Timișoara.
Selecția tablourilor dorește să poarte privitorul în lumea magic-mitologică a Seicento-ului (Varotari, Liberi, dal Sole), cu mici accente de Settecento (Nazari) și Ottocento (Károly). Primează imaginea frumuseții feminine surprinsă în crânguri fermecate, în iatacul propriu sau în compania animalelor mitologice, însă printre acestea a fost inclusă și frumusețea idealizată a unui tânăr efeb muzicant ce trece dincolo de plăcerea pur vizuală, provocând imaginația auditivă a spectatorului.
Ioana Filipescu.
