Sonia ridică mâna

scenariu de Răzvan Mureșan, după romanul cu același titlu al Laviniei Braniște

regia: Răzvan Mureșan
decorul: Adrian Ganea
costumele: Paul Palm
mişcare scenică: Sinkó Ferenc

Distribuţia:
Diana-Ioana Licu
Irina Wintze
Patricia Brad
Alexandra Tarce
Miron Maxim
Matei Rotaru
Cristian Grosu
Petre Băcioiu

regia tehnică: Mădălina Mânzat
lumini: Andrei Mitran, Mădălina Mânzat
sonorizare: Adrian Lăcătuș
proiecţii video: Vasile Crăciun
sufleor: Irina Barbir

Sonia ridică mâna, un spectacol regizat și adaptat de Răzvan Mureșan după romanul cu același nume al Laviniei Braniște, explorează contradicțiile societății postcomuniste din perspectiva eroinei care, încercând să își înțeleagă propria identitate, reflectează la specificul unei Românii aflate încă în teritoriul clarobscur al tranziției. Deși povestea Soniei (Diana Ioana-Licu) începe cu provocarea scrierii unui scenariu de film despre Zoia și Elena Ceaușescu, aventura sa intelectuală reprezintă de fapt un drum complicat către cunoașterea de sine, pe care imaginarul ei îl parcurge dinspre un trecut adesea inaccesibil înspre un viitor la fel de imprecis. Decorul (conceput de Adrian Ganea) trimite la serialitatea monocromă a esteticii comuniste, dar devine și un spațiu simbolic punctat de culori vibrante și elemente de modernitate, evocând astfel contradicțiile și contrastele unei societăți care nu își poate nega originile. În acest cadru, Sonia experimentează trauma unei reconstituiri biografice poate chiar mai brutale decât cea istorică.