Printre evenimentele pe care Welcome2cluj vi le recomandă saptamana aceasta la Cluj sunt: piesa de teatru: Capul de rățoi, spectacol de opera: Trubadurul si improv show: Improbabilii.
LUNI
29.01 Tururi ghidate la Opera Nationala Romana
Luni, 29 ianuarie 2024, ora 15:00, Opera Naţională Română, Piaţa Ştefan cel Mare, nr. 2-4
Pret bilet: 15 lei
De ce sa mergi?
Pătrunde în lumea primei instituții lirice din România și află totul despre ce se întâmplă în spatele cortinei. Pe parcursul turului vei afla mai multe despre istoria sau arhitectura clădirii dar și a instituției lirice clujene în general. În cadrul vizitei vei vedea foaierul principal, vei intra în lojile de la rangul I, vei vizita foaierul de la rangul II, foaierul balconului, sala de spectacole dar și cabinele artiștilor.
Informații:
Număr maximum de participanți: 25
Durată aproximativă: 40 minute
Limba de desfășurarea a turului: Română sau Engleză (la cerere, după achiziționarea biletului, printr-un email la pr@operacluj.ro).
Acces: Vă rugăm să fiți prezenți cu 10 minute înainte de începerea turului la intrarea principală în clădire.*
*pe durata lucrărilor de restaurare a Parcului Ștefan cel Mare, accesul în clădire va fi efectuat pe ușa laterală de pe latura vestică (vizavi de Panemar).
Pentru grupuri organizate sau evenimente speciale vă rugăm să trimiteți un email la adresa: pr@operacluj.ro.
MARTI
30.01 Piesa de teatru: Capul de rățoi
Marți, 30 ianuarie 2024, ora 19:00, Teatrul Naţional, Piața Ștefan cel Mare, nr. 2-4
Pret bilet: 30 – 60 lei
De ce sa mergi?
de George Ciprian
regia: Alexandru Dabija
scenografia: Andrada Chiriac
muzica: Ada Milea
mişcarea scenică: Andrea Gavriliu
asistent de regie: Ionuț Caras
asistent mișcare scenică: Ioana Moldovan
Distribuţia:
D-nul cu moașa: Petre Băcioiu
D-na cu ghiveciul: Adriana Băilescu
Constantin: Ruslan Bârlea
Studenta entuziastă: Patricia Brad
Ciriviș: Ionuț Caras
Polițist mic: Dan Chiorean
Comisarul: Adrian Cucu
Ziarista: Miriam Cuibus
Inspectorul: Radu Dogaru
Pentagoana: Ramona Dumitrean
Aglaie: Anca Hanu
Mușat: Cătălin Herlo
Rozenzweig: Silvius Iorga
Chivuța: Elena Ivanca
Bălălău: Radu Lărgeanu
Efimița: Diana Ioana Licu
Studenta timidă: Cecilia Lucanu-Donat
Omul cu farfurii: Miron Maxim
D-na Bălălău: Romina Merei
Prostituata: Angelica Nicoară
Bucălatul, Polițist mare: Mihai-Florian Nițu
Dacian: Dragoș Pop
Bătrânul hoț: Cornel Răileanu
Student pază: Cristian Rigman
Macferlan: Matei Rotaru
D-na care urăște copiii: Alexandra Tarce
D-na cu oala: Irina Wintze
maestru de lumini: Jenel Moldovan
regia tehnică: Ioan Negrea
operatori lumini: Jenel Moldovan, Andrei Mitran
operatori sonorizare: Marius Rusu, Vlad Negrea, Vasile Crăciun
sufleor: Alina Forna
Inspirată din ștrengăriile adolescentine ale lui George Ciprian, piesa Capul de rățoi a fost considerată, la momentul premierei din 1940, o încununare a literaturii dramatice naționale, aflată la intersecția dintre farsă și teatru burlesc, însă totodată într-o categorie proprie, despre care mulți credeau că anticipează o nouă direcție în comedia autohtonă. Această intuiție s-a dovedit corectă, iar capodopera lui Ciprian este plasată, astăzi, în ascendența teatrului absurdului și a dramaturgiei ionesciene.
Ciriviș (creat după chipul și asemănarea scriitorului de avangardă Urmuz), Macferlan, Pentagon și Bălălău se reunesc după o lungă absență a primului, hotărâți să își redobândească faima de farsori care îi însoțise în anii de liceu. Fără nicio discriminare, ei atacă și sfidează cetățeni de aparentă bună credință, contestându-le astfel onorabilitatea și smulgându-le măștile crispate. În realitate, aventura lor constituie o căutare asiduă a omenescului din oameni și a umorului capabil să străpungă fațadele ipocrite ale convențiilor sociale.
MIERCURI
31.01 Spectacol de opera: Trubadurul
Miercuri, 31 ianuarie 2024, ora 18:30, Opera Națională Română, Piața Ștefan cel Mare, nr. 2-4
Pret bilet: 30 – 100 lei
De ce sa mergi?
Regia artistică: Rodica Popescu Moisa
Preluare regia artistică: Mihaela Sandu
Scenografia: Andrei Șchiopu
Dirijor cor: Corneliu Felecan
Manrico: Hector Lopez
Leonora: Anna Bondarenko (invitată)
Contele de Luna: Geani Brad
Azucena: Andrada Ioana Roșu-Vaida
Ferrando: Simonfi Sandor
Inés: Alexandra Hordoan
Ruiz: Florin Pop
Un țigan bătrân: Florin Sâmpelean
Mesagerul: Andrei Șofron
Orchestra și Corul Operei Naționale Române Cluj-Napoca
Operă în patru acte pe un libret de Salvadore Cammarano, după piesa El trovador de Antonio García Gutiérrez
După un șir de lucrări dramatice având la bază subiecte patriotice sau preluate din literatura romantică engleză, franceză și germană, Giuseppe Verdi s-a apropiat de scrierile contemporanului său spaniol Antonio García Gutiérrez și drama El trovador, revelând una dintre capodoperele înscrise în faimoasa ,,trilogie populară”.
Acțiunea operei Trubadurul se petrece în Spania secolului XV și îi are în centru pe Contele Alvaro de Luna, Manrico și Contesa Leonora, de care ambii bărbați sunt îndrăgostiți. Intriga poveștii nu se rezumă însă la gelozia pe care Contele de Luna o simte la adresa rivalului său, trubadurul Manrico, pe care și Leonora, la rândul ei, îl iubește. Dispariția cu mulți ani în urmă a fratelui contelui – Garcia – răpit și omorât, se pare, de o bătrână vrăjitoare, își manifestă ecourile și în prezent: în timp ce contele urmărește să își răzbune fratele, țiganca Azucena – fiica vrăjitoarei arse pe rug și mama lui Manrico – caută să pedepsească crâncen familia de Luna.
Spectacolul are trei pauze şi se încheie în jurul orei 22.00
Vârsta recomandată: 7+
Joi
1.02 Piesa de teatru: Sânziana şi Pepelea
Joi, 1 februarie 2024, ora 19:00, Teatrul National Lucian Blaga, Piata Stefan cel Mare, nr. 2-4
Pret bilet: 30 – 60 lei
De ce sa mergi ?
Cu Sânziana şi Pepelea redescoperim copilăria teatrului românesc, acea naivitate hazlie, jucăuşă, care grăieşte însă multe adevăruri despre firea românească valabile şi astăzi; un text foarte teatral, cu potenţialităţi scenice, de joc… „E jucăuş, da, afirmă regizorul, era şi vremea când se descopereau, cel puţin la noi, efectele scenice, trapa, lumina electrică, schimbatul rapid al decorurilor, coborârea din plafon… şi într-adevăr, ceea ce se vede la Alecsandri, şi o făcea mai mult sau mai puţin calculat, era cunoaşterea folclorului. Iar noi am mers mult pe această cale a folclorului, şi nu la modul superficial, ci mai aprofundat: am ajuns la iele, la vrăjitoare, la blesteme, la legătura cu religia creştină, cu ortodoxismul. Ţinta spectacolului este însă în primul rând să bine-dispună“.
Multe personaje au fost reinventate, regândite, aşa cum spune Alexandru Dabija „după mintea noastră de acum“. „Alecsandri nu a introdus popa ca personaj, noi am folosit până şi rugăciunile de ploaie. Ne jucăm. Din punctul acesta de vedere e foarte bine, pentru că textul este extrem de liber. De-aicea vine poate dimensiunea lui shakespeariană, pentru că este foarte liber în schema pe care o propune. Propune o schemă pe care poţi face multe lucruri. Şi râzi, şi e mult folclor şi multă Moldovă prezentă, chiar şi tipul de haz… care trece de la un comic grosolan la o melancolie foarte prezentă.“
Libertatea incredibilă pe care o lasă piesa se poate vedea şi la nivelul muzicii, creată, reinventată la rândul ei, toate părţile muzicale purtând semnătura Adei Milea. „Textul este un muzical, o «feerie naţională» muzicală, textul original este plin de cântecele, iar profitând de acest lucru ne-am pus şi noi pe cântecele dar… pe ale noastre sau, mai bine zis pe ale Adei Milea… ele ilustrează personaje, situaţii, anumite momente de vârf… Muzica exprimă de obicei mult mai bine decât textul, dacă e şi bună, şi nimerită, iar teatrul este în general prea inundat de cuvinte…“ Extrase din interviul realizat de Ștefana Pop-Curșeu cu regizorul Alexandru Dabija.
regia: Alexandru Dabija
scenografia: Cristian Rusu
muzica originală: Ada Milea , Anca Hanu
mişcare scenică: Florin Fieroiu
asistent costume: Cătălina Chirilă
asistent de regie: Leta Popescu
Distribuţia:
Sânziana, Baba Catrina, Zână: Anca Hanu
Baba Rada, Zâna Lacului: Miriam Cuibus
Baba Anghelica, Zână: Angelica Nicoară
Baba Marghioala, Zână: Irina Wintze
Tândală, Baba Gheorghița: Romina Merei
Baba Casandra, Zână: Adriana Băilescu
Pasărea măiastră, Baba Safta, Zână: Patricia Brad
Pepelea: Matei Rotaru
Zmeul, Baba Anica: Ionuţ Caras
Papură, Baba Domnica: Radu Lărgeanu
Codruța: Cristian Grosu
Păcală: Adrian Cucu
Lăcustă: Cătălin Herlo
Pârlea: Dragoş Pop
Popa Parodie: Cristian Rigman
Zorilă, Paharnicul: Miron Maxim
Murgilă, Statu-Palmă-Barbă-Cot, Stolnicul: Silvius Iorga
Cuviosul Mihnea Trompetistul: Mihnea Blidariu
regia tehnică: Arhidiade Mureşan
lighting design: Jenel Moldovan
lights technicians: Mădălina Mânzat , Alexandru Corpodean
sonorizare: Marius Rusu
sufleor: Ana Maria Moldovan
VINERI
2.02 Concert simfonic: Gamers’ Symphony
Vineri, 2 februarie 2024, ora 19:00, Casa Universitarilor, str. Mihail Kogalniceanu, nr. 5
Pret bilet: 50/70 lei
De ce sa mergi?
Corul și Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania”
Stefan Geiger dirijor
Aida Pavăl-Olaru soprană
Cornel Groza dirijorul corului
Suita Simfonică Sonic the Hedgehog
Suita Clash of Clans
Suita Metamorphosis
Fortnite – The Stormking
The Last Guardian – Escape
Muzica din saga Skyrim: Far Horizons – Dragonborn
Suita Ori and the blind Forest
Suita Chrono Cross
Suita Assassin’s Creed
SAMBATA
3.02 Improv Show: Improbabilii
Sambata, 3 februarie 2024, ora 19:00, Urania Palace, str. Horea, nr. 4
Pret bilet: 40 lei
De ce sa mergi?
Ieșim pe scenă cu un nou spectacol improvizat, la o zi după legendara ieșire a ursului din bârlog. Că să nu-l lăsăm în umbră, evident.
Inventăm totul pe loc, iar sugestiile publicului ne dezgheață ideile
Vor improviza:
Ștefan Dragomir
Adela Mureșan
Tudor Pogăcean
Andrei Trofin
Alex Zaharia
Susținere: 40 RON, achitabili numerar la intrare, plata cu cardul nefiind disponibilă.
DUMINICA
4.02 Expoziție personală: Viața
Duminica, 4 februarie 2024, ora 10:00, Muzeul de Artă, Piața Unirii, nr. 30
De ce sa mergi?
Muzeul de Artă Cluj-Napoca (MACN), instituție publică de cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, vă invită să vizitați, în perioada 17 ianuarie – 4 februarie 2024, expoziția personală a artistului Ammar Alnahhas, „Viața”.
Originar din Siria, Ammar Alnahhas este absolventul Facultății de Arte Plastice a Universității din Damasc (2001). La scurt timp după încheierea studiilor, acesta s-a stabilit în România, în 2006, obținând mai apoi, treisprezece ani mai târziu, cetățenia română. Arta sa reflectă într-un mod unic această dualitate a spiritului său, sursele sale de inspirație se compun atât din experiențele din țara natală, cât și din cele trăite pe meleagurile noastre. Stilul său specific și îmbinarea maiestuoasă a culorilor vibrante contribuie la plasarea lui Ammar Alnahhas pe podiumul artiștilor contemporani români.
De-a lungul ultimilor ani, lucrările artistului au fost expuse în cadrul a numeroase expoziții de grup și expoziții personale, atât în țară, cât și peste hotare, de la Roman până la Damasc, din București până în Kuwait City. Acesta deține calitatea de membru în cadrul mai multor organizații profesionale, dintre care amintim Asociația de Arte Plastice din Siria (din 2003), respectiv Uniunea Artiștilor Plastici din România (din 2021). Printre distincțiile care i-au revenit în decursul carierei sale de până acum se numără premii pentru pictură – Premiul Salonului Vechiului Damasc, 2006 – și pentru sculptură – Premiul Expoziției „Femei Orientale”, 2004 –, cea mai recentă fiind Premiul I, obținut la prima ediție a Bienalei Națională de Artă a Orașului Regal Curtea de Argeș, în 2023.
