Printre evenimentele pe care Welcome2cluj vi le recomandă saptamana aceasta la Cluj sunt: piesa de teatru: Sânziana şi Pepelea, recital de pian si Târg: Handmade Transilvania.
LUNI
23.05 Spectacol: Partea 1. Iubirea
Luni, 23 mai 2022, ora 20:00, Reactor De Creație Și Experiment, str. Petöfi Sándor, nr. 4
Pret bilet: 30 lei
De ce sa mergi?
Regia: Petro Ionescu
Dramaturgia: Cosmin Stănilă și Petro Ionescu
Scenografia: Alexandra Budianu
Muzica: Alexandru Condurat
Asistență de regie: Dominik M. Iabloncic, Ioana Toloargă, Roxana Țentea
Cu: Andrada Balea, Cătălin Filip, Alina Mișoc, Adonis Tanța și Octavian Voina
Gen: kitsch poetic
Atmosferă: nostalgie viscerală
online: http://bit.ly/biletereactor
din rețeaua Eventbook (Librăria Humanitas, Str. Universității nr. 4; Cinema Florin Piersic)
de la Reactor, cu o oră înainte de începerea spectacolului, în limita locurilor
Bilet întreg – 30 lei
Bilet cu preț redus (pentru elevi, studenți, pensionari) – 20 lei
Programul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul programului sau de modul în care rezultatele programului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
MARTI
24.05 Piesa de teatru: Sânziana şi Pepelea
Marţi, 24 mai 2022, ora 19:00, Teatrul National Lucian Blaga, Piata Stefan cel Mare, nr. 2-4
Pret bilet: 30 – 60 lei
De ce sa participi ?
Cu Sânziana şi Pepelea redescoperim copilăria teatrului românesc, acea naivitate hazlie, jucăuşă, care grăieşte însă multe adevăruri despre firea românească valabile şi astăzi; un text foarte teatral, cu potenţialităţi scenice, de joc… „E jucăuş, da, afirmă regizorul, era şi vremea când se descopereau, cel puţin la noi, efectele scenice, trapa, lumina electrică, schimbatul rapid al decorurilor, coborârea din plafon… şi într-adevăr, ceea ce se vede la Alecsandri, şi o făcea mai mult sau mai puţin calculat, era cunoaşterea folclorului. Iar noi am mers mult pe această cale a folclorului, şi nu la modul superficial, ci mai aprofundat: am ajuns la iele, la vrăjitoare, la blesteme, la legătura cu religia creştină, cu ortodoxismul. Ţinta spectacolului este însă în primul rând să bine-dispună“.
Multe personaje au fost reinventate, regândite, aşa cum spune Alexandru Dabija „după mintea noastră de acum“. „Alecsandri nu a introdus popa ca personaj, noi am folosit până şi rugăciunile de ploaie. Ne jucăm. Din punctul acesta de vedere e foarte bine, pentru că textul este extrem de liber. De-aicea vine poate dimensiunea lui shakespeariană, pentru că este foarte liber în schema pe care o propune. Propune o schemă pe care poţi face multe lucruri. Şi râzi, şi e mult folclor şi multă Moldovă prezentă, chiar şi tipul de haz… care trece de la un comic grosolan la o melancolie foarte prezentă.“
Libertatea incredibilă pe care o lasă piesa se poate vedea şi la nivelul muzicii, creată, reinventată la rândul ei, toate părţile muzicale purtând semnătura Adei Milea. „Textul este un muzical, o «feerie naţională» muzicală, textul original este plin de cântecele, iar profitând de acest lucru ne-am pus şi noi pe cântecele dar… pe ale noastre sau, mai bine zis pe ale Adei Milea… ele ilustrează personaje, situaţii, anumite momente de vârf… Muzica exprimă de obicei mult mai bine decât textul, dacă e şi bună, şi nimerită, iar teatrul este în general prea inundat de cuvinte…“ Extrase din interviul realizat de Ștefana Pop-Curșeu cu regizorul Alexandru Dabija.
regia: Alexandru Dabija
scenografia: Cristian Rusu
muzica originală: Ada Milea , Anca Hanu
mişcare scenică: Florin Fieroiu
asistent costume: Cătălina Chirilă
asistent de regie: Leta Popescu
Distribuţia:
Sânziana, Baba Catrina, Zână: Anca Hanu
Baba Rada, Zâna Lacului: Miriam Cuibus
Baba Anghelica, Zână: Angelica Nicoară
Baba Marghioala, Zână: Irina Wintze
Tândală, Baba Gheorghița: Romina Merei
Baba Casandra, Zână: Adriana Băilescu
Pasărea măiastră, Baba Safta, Zână: Patricia Brad
Pepelea: Matei Rotaru
Zmeul, Baba Anica: Ionuţ Caras
Papură, Baba Domnica: Radu Lărgeanu
Codruța: Cristian Grosu
Păcală: Adrian Cucu
Lăcustă: Cătălin Herlo
Pârlea: Dragoş Pop
Popa Parodie: Cristian Rigman
Zorilă, Paharnicul: Miron Maxim
Murgilă, Statu-Palmă-Barbă-Cot, Stolnicul: Silvius Iorga
Cuviosul Mihnea Trompetistul: Mihnea Blidariu
regia tehnică: Arhidiade Mureşan
lighting design: Jenel Moldovan
lights technicians: Mădălina Mânzat , Alexandru Corpodean
sonorizare: Marius Rusu
sufleor: Ana Maria Moldovan
MIERCURI
25.05 Concert aniversar: Acasă departe de Casă
Miercuri, 25 mai 2022, ora 19:00, Auditorium Maximum, str. Emmanuel de Martonne, nr. 1
Donație recomandata: 50 lei / persoană
De ce sa mergi?
Miercuri, 25 Mai 2022, ora 19:00
Cadmiel Boțac & Cornelius Zirbo
JOI
26.05 Recital de pian
Joi, 26 mai 2022, ora 19:00, Auditorium Maximum, str. Emmanuel de Martonne, nr. 1
Pret bilet: 50 lei
De ce sa mergi?
8 Preludii pentru pian
Ludwig van Beethoven
Sonata nr. 32 în do minor, op. 111
Ludwig van Beethoven
Sonata nr. 23 în fa minor, op. 57, Appassionata
VINERI
27.05 Balet: Carmen
Vineri, 27 mai 2022, ora 18:30, Opera Nationala Romana, Piața Ștefan cel Mare
Pret bilet: 30 – 100 lei
De ce sa mergi?
Pregătire coregrafie: Dan Haja
Regia artistică: Emil Strugaru
Scenografia: Andrei Șchiopu
Carmen: Doina Anamaria Florea
Don José: Lucian Bacoiu
Ines, dansatoare: Adelina Gribincea
Lucas, toreador: Romulus Petruș
Ofiţerul: Octavian Popa
Contrabandişti: Augustin Gribincea, Valentin Mihăilă, Mircea Munteanu
Dorotheea: Gabriela Sima
Scriitorul Prosper Mérimée: Leonard Nițulescu
Ţigănci: Laura Pop (rivala lui Carmen), Dorina Lucaciu, Ofelia Mărginean, Rodica Bacoiu, Diana Groza, Dalia Costea, Cristina Boboc, Polina Stănescu, Cristina Pop, Petra Trăilă
Spaniole: Rodica Bacoiu, Alina Negru, Iuliana Dane, Andrada Ion, Ingrid Nagy, Ariana Chinan
Spanioli: Vlad Maier, Tudor Stupar, Liviu Har, Ryan Brown, Mihai Ciocmarean, Sergiu Girati
Doi Soldaţi: Antoniu Cublesan, Cristian Diaconescu
Lillas Pastia: Radu Sântimbrean
Balet în cinci tablouri
Muzica: GEORGES BIZET- RODION SCEDRIN
Scenariul de balet: EMIL STRUGARU, după nuvela omonimă a lui PROSPER MÉRIMÉE
Impulsul și motivul creării baletului „Carmen” a fost dorința aprinsă a soției lui Rodion Scedrin, celebra balerină Maya Plisetskaya, de a reda caracterul puternic, năvalnic al pasionalei protagoniste, prin intermediul dansului. Deoarece contemporanii considerau că versiunea lui Scedrin „insultă capodopera lui Bizet”, de la care a pornit ca inspirație, a fost nevoie ca însuși compozitorul Dmitri Șostakovici să intervină pentru ca baletul să se regăsească pe lista de aprobare a regimului comunist, intervenție ce l-a transformat în cea mai celebră lucrare a lui Scedrin.
Înaintea anului 1967, în care a fost scrisă lucrarea, Maya Plisetskaya apelase la Șostakovici în vederea compunerii baletului, însă răspunsul nu a fost pe măsura așteptărilor sale; compozitorul i-a oferit o mărturisire și o justificare, în același timp: „Mi-e teamă de Bizet; toată lumea cunoaşte muzica lui, astfel încât, oricum ai dori să compui, în mod cert vei dezamăgi.”
Respectând același fir narativ al operei, baletul Carmen incită, delectează, încântă, străbătut fiind de fermecătoarele melodii ale lui Bizet, pe care Scedrin le-a înveșmântat cu efecte sonore extravagante și ornamente fascinante, demonstrându-ne, în mod cert, că nu va exista vreodată loc pentru decepții în ceea ce privește efectul muzicii sale.
„Carmen” vă va fermeca mereu, cu o poveste de iubire purtată prin intrigi și trădări, pasiune și răzbunare, alături de senzuala gitană și al ei Don José, unici și eterni în repertoriul liric universal.
Spectacolul are o pauză şi se încheie în jurul orei 20:15
Vârsta recomandată: 5 +
SAMBATA
28-29.05 Târg: Handmade Transilvania
Sambata, 28 mai – Duminica, 29 mai 2022, ora 10:00, Casino Centrul de Cultură Urbană Cluj, Parcul Central
De ce sa mergi?
Ne revedm cu bucurie și nerăbdare după o pauză lungă care ne-a transformat.
Haide să-i reîntâlnești pe artiștii tăi preferați, să îți încânți simțurile cu arome naturale și cu atingeri delicate, pline de sens și să cunoști noi mici producători, curajoși și talentați, care-și pun sufletul și zilele în creații cu care își doresc să te cucerească. Ce vei găsi la târg? Cosmetice naturale, bijuterii, îmbrăcăminte super cool cu artsy vibes, genți, rucsacuri, portmonee, dulciuri, tablouri și artă, cadouri.
Pregătim câteva standuri cu creații realizate de copii pasionați de artă. Te invităm să îi susții.
O altă supriză este standul cu materiale pe care micii artiști și producători le oferă spre vânzare pentru sume modice.
Haide să ne revedem.
DUMINICA
29.05 Piesa de teatru: Elling
Duminica, 29 mai 2022, ora 19:00, Teatrul National “Lucian Blaga”, Piata Stefan cel Mare, nr. 2-4
Pret bilet: intre 30 – 40 lei
De ce sa mergi?
Elling rămâne fără mama sa la vârsta de 40 de ani. Este trimis într-un azil, unde îl cunoaşte pe Kjell Bjarne, un uriaş de aceeaşi vârstă, inocent, virgin, cu gândul numai la femei. După doi ani petrecuţi în stabilimentul de la Broynes, eroii sunt mutaţi, printr-un program special finanţat de stat în vederea reintegrării în societate, într-un apartament în care ei trebuie să se descurce singuri. Un asistent social îi va îndruma şi supraveghea, îi va învăţa să trăiască. Iniţial, sunt speriaţi de soneria telefonului, de faptul că trebuie să iasă în oraş la cumpărături, dar, încetul cu încetul, cei doi găsesc modalităţi de a se integra în societate, Elling descoperindu-şi chiar talentul de poet.
Spectacolul prezintă drumul integrării în societate a celor doi singuratici, înspăimântați de ideea de a intra în contact cu viața socială. Un drum plin de momente comice și de o profundă tandrețe umană.
de Axel Hellstenius și Petter Naess
adaptare a romanului FRAȚI DE SÂNGE de Ingvar Ambjørnsen
traducerea și adaptarea Petre Bokor
regia şi scenografia: Sorin Misirianţu
scenografia: Sorin Misirianţu
asistent de scenografie: Arhidiade Mureșan
maestru de lumini: Jenel Moldovan
Distribuţia:
Elling: Dan Chiorean
Kjell Bjarne: Ovidiu Crişan
Gunn: Elena Ivanca
Frank Asli: Miron Maxim
Johan: Radu Lărgeanu
Reidun Nordsletten: Adriana Băilescu
regia tehnică: Arhidiade Mureşan
lumini: Mădălina Mânzat , Alexandru Corpodean , Ionuț Maier
sonorizare: Marius Rusu
sufleor: Ana Maria Moldovan
