Printre evenimentele pe care Welcome2cluj vi le recomandă saptamana aceasta la Cluj sunt: Ziua Unirii Principatelor Române, piesa de teatru: Sânziana şi Pepelea, concertul simfonic – dirijor Lawrence Foster.
LUNI
23.01 Expoziția de pictură colaborativă semnată George Dîncu și Gheorghi Schein
Luni, 23 ianuarie 2023, ora 19:00, Galeria Art Melange, Palatul Josika, Piața Unirii, nr. 10
De ce sa mergi?
Expoziția se va putea vizita în perioada 23-30 ianuarie, după orarul normal al magazinului Art Melange.
MARTI
24.01 Ziua Unirii Principatelor Române
Marţi, 24 ianuarie 2023, ora 11:00, Piața Unirii, Cluj-Napoca
De ce sa mergi?
Clujul sărbătorește Unirea Principatelor Române prin manifestări solemne, concerte și spectacol de artificii
Cu ocazia zilei de 24 Ianuarie, la Cluj-Napoca se desfășoară o serie de manifestări solemne și cultural-artistice, care marchează 164 de ani de la Unirea Principatelor Române.
Primăria Cluj-Napoca, Instituția Prefectului – Județul Cluj și Divizia 4 Infanterie „Gemina” deschid manifestările zilei de 24 Ianuarie la ora 11:00 cu o ceremonie militară la bustul domnitorului Al. I Cuza din fața Instituției Prefectului Județul Cluj.
Sărbătoarea continuă în Piața Unirii unde Primăria invită toți clujenii și nu numai să se bucure de următoarele evenimente:
– ora 14:00 – Regal folcloric – Mariana Gabrian Sfechiș, Suzana și Daciana Vlad, Narcisa și Ana Georgeta Balla, Ansamblul folcloric Românașul, Ansamblul folcloric Mărțișorul, Ovidiu Purdea Someș, Maria Golban Șomlea, Maria Lobonț, Lucia Potra, Cristian Totpati, Mihaela Grindean, Ana Ilca Mureșan, Sava Negrean Brudașcu, Aurel Tămaș – acompaniază Orchestra Regal Transilvan
– ora 19:00 – concert Semnal M
– ora 20:00 – spectacol de artificii
La mulți ani, România!
MIERCURI
25.01 Spectacol de teatru: Kean
Miercuri, 25 ianuarie 2023, ora 19:00, Teatrul Naţional, Piaţa Ştefan cel Mare, nr. 2-4
Pret bilet: 30 – 40 lei
De ce sa mergi?
după Jean-Paul Sartre și William Shakespeare
regia: Mihai-Florian Nițu
scenografia: Ilona Lőrincz
Distribuţia:
Kean: Mihai-Florian Nițu
Anna: Alexandra Tarce
Salomon: Matei Rotaru
egia tehnică: Constantin Pojonie
lumini: Ionuț Maier, Alexandru Corpodean
sonorizare: Vlad Negrea
ean este o adaptare a lui J.P. Sartre după piesa lui Alexandre Dumas Kean, ou Désordre et Génie scrisă în 1836 pentru actorul Frédérick Lemaître, fiind inspirată din viața celebrului și romanticului actor britanic Edmund Kean (1787-1833). Premiera a avut loc la 14 noiembrie 1953 la Teatrul „Sarah Bernhardt” din Paris. Tema, comună cu cea din Cântecul lebedei al lui Cehov, ni-l dezvăluie pe Kean, aflat în cabina lui, după ani de glorie pe scenă, căutând sensurile artei teatrului răscolit de iubirile mai mult sau mai puțin împlinite.
Spectacolul gândit de actorul Mihai-Florian Nițu și jucat inițial sub îndrumarea profesorului Adrian Titieni ca spectacol de absolvire, a cunoscut mai multe transformări, fiind jucat cu distribuții diferite la București, apoi la Sfântu Gheorghe. La Teatrul Național din Cluj-Napoca i s-au alăturat Matei Rotaru în rolul lui Salomon, devotarul sufleur, valet și înger păzitor al turbulentului și extravagantului Kean și Alexandra Tarce, în rolul Annei Demby, tânăra fată de negustor îndrăgostită de arta marelui actor și aspirantă la dublul rol de actriță și soție. Spectacolul vorbește despre condiția actorului ducând o viață haotică, risipitoare, pătimașă, imposibil de ținut în frâu. Aflat la declinul carierei, când rolurile i se învălmășesc în memorie, când alcoolul îi aburește mintea, eroul pare a trăi într-un plan paralel cu realitatea, ghidându-se după legi proprii, care-l duc la faliment. Un faliment în primul rând al ființei. Este o biografie care sporeşte în atractivitate prin includerea în text a celebrelor personaje shakespeariene, Ofelia şi Hamlet.
Mihai Florian Nițu a absolvit UNATC București la clasa profesorului Adrian Titieni în anul 2013. A jucat în Cum vă place de Shakespeare (Teatrul „Tony Bulandra” din Târgoviște), Un banjo și doi morți de Mariana Hartasanchez (Teatrul „Nottara”), Peretele de Lia Bugnar (Teatrul „Metropolis”), La Boheme musical de Sorina Creangă (Teatrul Mignon), Oreste Regele Sunetelor de Ioan Petru Culianu (Teatrul „Tudor Vianu” din Giurgiu), Maitreyi după Mircea Eliade (Teatrul „Bulandra”), Mai întâi te naști de Line Knutzon, Tartuffe de Molière, Histrion după Sartre și Shakespeare (Teatrul „Andrei Mureșanu” din Sfântu Gheorghe), Recviem de Matei Vișniec (Teatrul Național din București), Dybbuk după S. Ansky (Teatrul Evreiesc de Stat).
Prețul biletelor:
40 lei, 30 lei (în funcţie de locul din sala de spectacol);
10 lei (reducere pentru elevi și studenți);
20 lei, 15 lei (reducere pentru pensionari).
JOI
26.01 Piesa de teatru: Sânziana şi Pepelea
Joi, 26 ianuarie 2023, ora 19:00, Teatrul National Lucian Blaga, Piata Stefan cel Mare, nr. 2-4
Pret bilet: 30 – 60 lei
De ce sa mergi ?
Cu Sânziana şi Pepelea redescoperim copilăria teatrului românesc, acea naivitate hazlie, jucăuşă, care grăieşte însă multe adevăruri despre firea românească valabile şi astăzi; un text foarte teatral, cu potenţialităţi scenice, de joc… „E jucăuş, da, afirmă regizorul, era şi vremea când se descopereau, cel puţin la noi, efectele scenice, trapa, lumina electrică, schimbatul rapid al decorurilor, coborârea din plafon… şi într-adevăr, ceea ce se vede la Alecsandri, şi o făcea mai mult sau mai puţin calculat, era cunoaşterea folclorului. Iar noi am mers mult pe această cale a folclorului, şi nu la modul superficial, ci mai aprofundat: am ajuns la iele, la vrăjitoare, la blesteme, la legătura cu religia creştină, cu ortodoxismul. Ţinta spectacolului este însă în primul rând să bine-dispună“.
Multe personaje au fost reinventate, regândite, aşa cum spune Alexandru Dabija „după mintea noastră de acum“. „Alecsandri nu a introdus popa ca personaj, noi am folosit până şi rugăciunile de ploaie. Ne jucăm. Din punctul acesta de vedere e foarte bine, pentru că textul este extrem de liber. De-aicea vine poate dimensiunea lui shakespeariană, pentru că este foarte liber în schema pe care o propune. Propune o schemă pe care poţi face multe lucruri. Şi râzi, şi e mult folclor şi multă Moldovă prezentă, chiar şi tipul de haz… care trece de la un comic grosolan la o melancolie foarte prezentă.“
Libertatea incredibilă pe care o lasă piesa se poate vedea şi la nivelul muzicii, creată, reinventată la rândul ei, toate părţile muzicale purtând semnătura Adei Milea. „Textul este un muzical, o «feerie naţională» muzicală, textul original este plin de cântecele, iar profitând de acest lucru ne-am pus şi noi pe cântecele dar… pe ale noastre sau, mai bine zis pe ale Adei Milea… ele ilustrează personaje, situaţii, anumite momente de vârf… Muzica exprimă de obicei mult mai bine decât textul, dacă e şi bună, şi nimerită, iar teatrul este în general prea inundat de cuvinte…“ Extrase din interviul realizat de Ștefana Pop-Curșeu cu regizorul Alexandru Dabija.
regia: Alexandru Dabija
scenografia: Cristian Rusu
muzica originală: Ada Milea , Anca Hanu
mişcare scenică: Florin Fieroiu
asistent costume: Cătălina Chirilă
asistent de regie: Leta Popescu
Distribuţia:
Sânziana, Baba Catrina, Zână: Anca Hanu
Baba Rada, Zâna Lacului: Miriam Cuibus
Baba Anghelica, Zână: Angelica Nicoară
Baba Marghioala, Zână: Irina Wintze
Tândală, Baba Gheorghița: Romina Merei
Baba Casandra, Zână: Adriana Băilescu
Pasărea măiastră, Baba Safta, Zână: Patricia Brad
Pepelea: Matei Rotaru
Zmeul, Baba Anica: Ionuţ Caras
Papură, Baba Domnica: Radu Lărgeanu
Codruța: Cristian Grosu
Păcală: Adrian Cucu
Lăcustă: Cătălin Herlo
Pârlea: Dragoş Pop
Popa Parodie: Cristian Rigman
Zorilă, Paharnicul: Miron Maxim
Murgilă, Statu-Palmă-Barbă-Cot, Stolnicul: Silvius Iorga
Cuviosul Mihnea Trompetistul: Mihnea Blidariu
regia tehnică: Arhidiade Mureşan
lighting design: Jenel Moldovan
lights technicians: Mădălina Mânzat , Alexandru Corpodean
sonorizare: Marius Rusu
sufleor: Ana Maria Moldovan
VINERI
27.01 Concert simfonic – dirijor Lawrence Foster
Vineri, 27 ianuarie 2023, ora 19:00, Auditorium Maximum, str. Emmanuel de Martonne, nr. 1
Pret bilet: 50 – 100 lei
De ce sa mergi?
Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania”
Lawrence Foster, dirijor
Johannes Brahms
Simfonia nr. 3 în Fa major
Antonín Dvořák
Opt dansuri slave, op. 46
SAMBATA
28.01 Piesa de teatru: Demonii. Spovedania lui Stavroghin
Sambata, 28 ianuarie 2023, ora 19:00, Teatrul National Lucian Blaga, Piata Stefan cel Mare, nr. 2-4
Pret bilet: 30 – 60 lei
De ce sa participi ?
după F.M. Dostoievski
traducere de Nicolae Gane
scenariul şi regia: Tudor Lucanu
decorul: Tudor Lucanu
costumele: Zsòfia Gàbor
maestru de lumini: Jenel Moldovan
Distribuţia:
Nikolai Vsevolodovici Stavroghin: Ionuț Caras
Piotr Stepanovici Verhovensk: Matei Rotaru
Maria Timofeevna Lebeadkina, Daria Pavlovna Șatova, Lizaveta Nikolaevna Tușina, Șigaliov: Sânziana Tarța
Fedka-Ocnașul, Virghinski: Dan Chiorean
Ignat Lebeadkin, Liputin: Adrian Cucu
Ivan Pavlovici Șatov: Miron Maxim
Alexei Nilîci Kirillov: Cosmin Stănilă
Mavriki Nikolaevici Drozdov, Seminaristul: Mihai-Florian Nițu
Artemi Pavlovici Gaganov, Leamșin: Radu Dogaru
regia tehnică: Vlad Negrea
asistent regie tehnică: Ioan Negrea
operatori lumini: Andrei Mitran, Ionuț Maier
operator sonorizare: Marius Rusu
Demonii este unul dintre cele mai înnegurate romane dostoievskiene, dar și cel care exercită cea mai irezistibilă atracție. Aici personajele se joacă cu focul, punând la încercare întreaga forță a Răului crescută, ca un copil monstruos, din satisfacerea nestăvilită a dorințelor de putere, a dorințelor erotice și a pornirior distopice de instalare a dezordinii și haosului prin manipularea slăbiciunilor omenești.
Învârtindu-se ca o spirală în jurului axului personajului principal al romanului dostoievskian Demonii. Spovedania lui Stavroghin aruncă spectatorul în vârtejul cumplitei povești. Poveste-fascie a multiplelor istorii individuale (căci fiecare personaj aduce cu sine o serie de dorințe, proiecții, obsesii, hăituiri, nebunii vizionare) ce vor duce, până la urmă, la împletirea șfichiuitorului bici al totalitarismului socialist care a marcat istoria secolului XX. În confruntarea unor caractere puternice, pe de o parte, și aliajul dintre perversitate, machiavelism, lașitate și cruzime pe de altă parte, iubirea adevărată, întoarcerea din străinătate acasă pentru reconstrucții ideale, principiile echilibrate, nu își mai găsesc locul, iar moartea rămâne singura alternativă în fața demonilor interiori de nestăpânit.
DUMINICA
29.01 Expoziție: 100 ani – artefacte – povești
Duminica, 29 ianuarie 2023, ora 14:00, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, str. Memorandumul, nr. 21
De ce sa mergi?
În acest an Muzeul Etnografic al Transilvaniei împlinește un secol. Născut inițial ca Muzeul Etnografic al Ardealului, primul muzeu etnografic din România, a fost un proiect inițiat de Consiliul Dirigent al Transilvaniei și finalizat de Fundația Culturală „Principele Carol”. În primăvara anului 1922, Emil Panaitescu, Sextil Pușcariu, George Vâlsan și Alexandru Lapedatu au fost numiți – de către această fundație – membri ai Comisiei Muzeului Etnografic al Ardealului. În 16 iunie 1922, comisia propunea înființarea de urgență, la Cluj, a unui muzeu etnografic, iar în 22 iunie 1922 se discuta punerea bazei colecției de artefacte și cea a arhivei vizuale. Primele campanii de cercetare și achiziții s-au derulat în Ținutul Pădurenilor și Țara Hațegului, zone cercetate deja anterior de către Romulus Vuia, primul director al muzeului, numit începând cu ianuarie 1923.
Dorind să marcăm această primă perioadă a muzeului, începând cu 28 ianuarie 2022, am prezentat săptămânal publicului virtual câte un artefact și o imagine de arhivă timp de 50 de săptămâni, în total 100 de postări – câte unul pentru fiecare an de existență. Proiectul comun al întregului colectiv de specialiști ai instituției s-a bucurat de un interes excepțional, postările ajungând, până la data de 5 decembrie, la un număr de 367.027 accesări, obținând 1056 redistribuiri și 7314 like-uri.
La închiderea acestui an aniversar vă invităm să vă bucurați, în cadrul expoziției „100 ani – artefacte – povești”, de farmecul celor 100 de obiecte și imagini intrate acum un secol în patrimoniul muzeului. Pentru a putea intra și în intimitatea poveștilor legate de exponate, pe lângă tradiționalul pliant de expoziție, am creat pentru fiecare artefact câte un cod QR, accesibil de pe telefon.
