Conferinta si lansare de carte: Resurectia ludicului
Joi, 18 aprilie 2024, ora 18:00, Casa Hintz, Piața Unirii, nr. 28
De ce sa mergi?
Joi, 18 aprilie, începând cu ora 18.00, vă invităm la 𝐂𝐨𝐧𝐟𝐞𝐫𝐢𝐧𝐭̦𝐚 „𝐑𝐞𝐬𝐮𝐫𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐥𝐮𝐝𝐢𝐜𝐮𝐥𝐮𝐢” pe care 𝐈𝐨𝐧 𝐏𝐨𝐩 o va susține la librăria Cărturești (Casa Hintz, Cluj-Napoca). Aceasta va fi urmată de lansarea volumului „𝐉𝐨𝐜𝐮𝐥 𝐩𝐨𝐞𝐳𝐢𝐞𝐢”, ediția a treia, revăzută și adăugită. Pe copertă: Pictură de Ștefan Pelmuș, din ciclul „Roata vieții” (2021). Prezintă: Al. Cistelecan.
În final, recital de poezie: Ion Mureșa
Moderator: Vasile G. Dâncu.
Evenimentul face parte din ciclul de conferințe: „Editura Școala Ardeleană la 10 ani de la înființare”.
Organizatori: Cărturești Cluj și Editura Școala Ardeleană.
𝐈𝐨𝐧 𝐏𝐨𝐩:
„Toate aceste experiențe lirice, despre care eseurile de față încearcă să dea seamă, angajează poezia românească în raporturi mai mult sau mai puțin strânse cu ludicul, ca atitudine fundamental umană. În contextul problemelor schițate până aici, se poate înțelege de ce desci-frarea unor atari relații devine interesantă, și chiar pasionantă, pentru oricine urmărește dinamica liricii moderne. Căci, așa cum s-a văzut, însuși demersul de clarificare a specificului limbajului poeziei a angajat, și nu accidental, conceptul de j o c. Iar acesta primește o semnificație particulară ori de câte ori poezia se află în fața unei noi trepte istorice, a unei înnoiri a limbajului. Sub un astfel de unghi, «jocul poeziei» poate fi citit ca joc cu limbajele convenționalizate, într-o serie a atitudinilor de tip modernist-avangardist, deci într-o perspectivă așa-zicând evolutivă. El semnifică însă, într-un plan mai larg, și jocul textului, acea mai liberă sau mai reglată ars combinatoria care, la poeții moderni, marchează în cel mai înalt grad concentrarea atenției asupra mișcării semnificantului.
Departe de a fi exhaustivă – nici ca suprafață a textelor abordate, nici ca acoperire tematică și a interpretării –, încercarea de față se vrea doar o incursiune într-un spațiu liric cu mult mai bogate valențe. Împotriva suspiciunii străvechi ce va fi planând, de la Platon până la Kant și la mai toți filosofii, asupra jocului, fie el și poetic, ni s-a părut, parcurgând un număr de opere, că putem descoperi (sau redescoperi) în multiplele lui înfățișări, chiar și sub aparența «gratuității», câteva înțelesuri existențiale majore. În fața jocului lumii și a jocului în lume, jocul ca lume al poeziei e, de fapt, acel „real imaginar” care le cuprinde, sub semnul libertății neîngrădite a spiritului uman de a se cunoaște și recunoaște, de-a lungul istoriei, în roluri mereu schimbate, reluate mereu.”
„Toate aceste experiențe lirice, despre care eseurile de față încearcă să dea seamă, angajează poezia românească în raporturi mai mult sau mai puțin strânse cu ludicul, ca atitudine fundamental umană. În contextul problemelor schițate până aici, se poate înțelege de ce desci-frarea unor atari relații devine interesantă, și chiar pasionantă, pentru oricine urmărește dinamica liricii moderne. Căci, așa cum s-a văzut, însuși demersul de clarificare a specificului limbajului poeziei a angajat, și nu accidental, conceptul de j o c. Iar acesta primește o semnificație particulară ori de câte ori poezia se află în fața unei noi trepte istorice, a unei înnoiri a limbajului. Sub un astfel de unghi, «jocul poeziei» poate fi citit ca joc cu limbajele convenționalizate, într-o serie a atitudinilor de tip modernist-avangardist, deci într-o perspectivă așa-zicând evolutivă. El semnifică însă, într-un plan mai larg, și jocul textului, acea mai liberă sau mai reglată ars combinatoria care, la poeții moderni, marchează în cel mai înalt grad concentrarea atenției asupra mișcării semnificantului.
Departe de a fi exhaustivă – nici ca suprafață a textelor abordate, nici ca acoperire tematică și a interpretării –, încercarea de față se vrea doar o incursiune într-un spațiu liric cu mult mai bogate valențe. Împotriva suspiciunii străvechi ce va fi planând, de la Platon până la Kant și la mai toți filosofii, asupra jocului, fie el și poetic, ni s-a părut, parcurgând un număr de opere, că putem descoperi (sau redescoperi) în multiplele lui înfățișări, chiar și sub aparența «gratuității», câteva înțelesuri existențiale majore. În fața jocului lumii și a jocului în lume, jocul ca lume al poeziei e, de fapt, acel „real imaginar” care le cuprinde, sub semnul libertății neîngrădite a spiritului uman de a se cunoaște și recunoaște, de-a lungul istoriei, în roluri mereu schimbate, reluate mereu.”
𝐂𝐮𝐩𝐫𝐢𝐧𝐬:
George Bacovia • Ion Minulescu • Adrian Maniu • Urmuz • Tristan Tzara • Ion Vinea • Stephan Roll • Ilarie Voronca • Gherasim Luca • Tudor Arghezi • Ion Barbu • G. Călinescu • Emil Botta • D. Stelaru • Geo Dumitrescu • Constant Tonegaru • Radu Stanca • Ștefan Aug. Doinaș • Nina Cassian • Romulus Vulpescu • Nichita Stănescu • Marin Sorescu • Ion Gheorghe • Gheorghe Tomozei • Leonid Dimov • Mircea Ivănescu • Emil Brumaru • Șerban Foarță • Mircea Cărtărescu • Florin Iaru • Petru Romoșan • Ion Mureșan
George Bacovia • Ion Minulescu • Adrian Maniu • Urmuz • Tristan Tzara • Ion Vinea • Stephan Roll • Ilarie Voronca • Gherasim Luca • Tudor Arghezi • Ion Barbu • G. Călinescu • Emil Botta • D. Stelaru • Geo Dumitrescu • Constant Tonegaru • Radu Stanca • Ștefan Aug. Doinaș • Nina Cassian • Romulus Vulpescu • Nichita Stănescu • Marin Sorescu • Ion Gheorghe • Gheorghe Tomozei • Leonid Dimov • Mircea Ivănescu • Emil Brumaru • Șerban Foarță • Mircea Cărtărescu • Florin Iaru • Petru Romoșan • Ion Mureșan
ION POP (n. 1 iulie 1941, Mireșu Mare/Maramureș). Poet, critic literar, traducător. Facultatea de Filologie a UBB, Cluj (1964). Doctorat cu teza „Avangardismul poetic românesc (1971)”. Debut absolut cu versuri în „Steaua”, 1959.
VOLUME: Propuneri pentru o fîntînă, versuri, 1966; „Biata mea cumințenie, versuri”, 1969; „Avangardismul poetic românesc”, 1969; „Poezia unei generații”, critică literară, 1973; „Transcrieri, critică literară”, 1976; „Gramatică târzie”, versuri, 1977; „Ore franceze”, interviuri, 1979; „Nichita Stănescu – spațiul și măștile poeziei”, 1980; „Lucian Blaga. Universul liric”, 1981, 1999, 2022; „Lecturi fragmentare”, 1983; „Jocul poeziei”, 1985; „Soarele și uitarea”, versuri, 1985; „Avangarda în literatura română”, 1990, 2000; „Amânarea generală”, 1990; „A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei”, 1993; „Ajournement général”, 1994; „Recapitulări”, 1995; „Pagini transparente”, 1997; „Gelu Naum. Poezia contra literaturii”, 2001; „Viață și texte”, 2001; „Descoperirea ochiului”, 2002; „Ore franceze”, II, 2002; „Elegii în ofensivă”, 2003; „Lucian Blaga în 10 poeme”, 2004; „La découverte de l’œil”, 2005; „La réhabilitation du rêve. Une anthologie de l’avant-garde littéraire roumaine”, 2006; „Introducere în avangarda literară românească”, 2007; „«Echinox» – vocile poeziei”, 2008; „Litere și albine”, versuri, 2010; „Din avangardă spre ariergardă”, eseuri, 2010, 2011; „Dezordinea de zi, publicistică, 2012: Scara din bibliotecă”, eseuri, 2013; „Casa scărilor, versuri”, 2015; „Poezia românească neomodernistă”, 2018; „Cărți la alegere”, I, „Poeți și poezie”, 2020; „Existența rituală. Despre poezia lui Ioan Alexandru”, 2020; „Ferestre, antologie poetică”, 2021; „Conștiințe critice” (2022); „Cărți la alegere”, II, „Proză eseu, critică și istorie literară”, 2023; „Proba focului”, versuri, 2023.
CORESPONDENȚĂ: „Ore, zile, ani de prietenie”, corespondență Ion Pop-Mircea Zaciu (1964-2002), 2020;
TRADUCERI: Georges Poulet, „Conștiința critică”, 1979; „Jean Starobinski, Textul și interpretul”, 1985; „Ilarie Voronca, 11 povestiri”, 1990; „Jean Starobinski”, 1789. „Emblemele rațiunii”, 1990; „Eugène Ionesco, Note și contranote”, 1992 (2002); „Gérard Genette, Introducere în arhitext. Ficțiune și dicțiune”, 1993; „Tristan Tzara, Șapte manifeste Dada. Lampisterii. Omul aproximativ”, 1996; „Tzvetan Todorov, Omul dezrădăcinat”,1997; „Paul Ricœur, De la text la acțiune, 1999; Paul Morand, București”, 2001 (în colaborare cu Marian Papahagi); „Benjamin Fondane, Scriitorul în fața Revoluției”, 2005; „B. Fondane, Baudelaire și experiența abisului (în colaborare)”, 2013.„ A colaborat la Scriitori români. Mic dicționar”, 1978; „Les avant-gardes littéraires au XX-e siècle”, 1984; „Dicționarul scriitorilor români”, 4 vol., 1995-2001; „Dicționar analitic de opere literare românești” (coord.), 4 vol., 1998-2002 etc. Premiul USR, 1973, 1979, 1985, 2001. Premiul Academiei Române, 1985. Premiul Național de Literatură (2012), Premiul Național de critică literară „G. Ibrăileanu”, 2023, Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu”, 2023. Membru al Uniunii Scriitorilor. Membru corespondent al Academiei Române (2015).
Link-ul cărții: https://s9.ro/20f1
