Printre evenimentele pe care Welcome2cluj vi le recomandă saptamana aceasta la Cluj sunt: piesa de teatru: O scrisoare pierdută în concert, opereta: Ana Lugojana si cursul de sah pentru copii.
LUNI
13.01 Tururi ghidate la Opera Nationala Romana
Luni, 13 ianuarie 2025, ora 15:00, Opera Naţională Română, Piaţa Ştefan cel Mare, nr. 2-4
Pret bilet: 15 lei
De ce sa mergi?
Pătrunde în lumea primei instituții lirice din România și află totul despre ce se întâmplă în spatele cortinei. Pe parcursul turului vei afla mai multe despre istoria sau arhitectura clădirii dar și a instituției lirice clujene în general. În cadrul vizitei vei vedea foaierul principal, vei intra în lojile de la rangul I, vei vizita foaierul de la rangul II, foaierul balconului, sala de spectacole dar și cabinele artiștilor.
Informații:
Număr maximum de participanți: 25
Durată aproximativă: 40 minute
Limba de desfășurarea a turului: Română sau Engleză (la cerere, după achiziționarea biletului, printr-un email la pr@operacluj.ro).
Acces: Vă rugăm să fiți prezenți cu 10 minute înainte de începerea turului la intrarea principală în clădire.*
*pe durata lucrărilor de restaurare a Parcului Ștefan cel Mare, accesul în clădire va fi efectuat pe ușa laterală de pe latura vestică (vizavi de Panemar).
Pentru grupuri organizate sau evenimente speciale vă rugăm să trimiteți un email la adresa: pr@operacluj.ro.
MARTI
14.01 Piesa de teatru: O scrisoare pierdută în concert
Marți, 14 ianuarie 2025, ora 19:00, Teatrul National Lucian Blaga, Piata Stefan cel Mare, nr. 2-4
Pret bilet: 30 – 60 lei
De ce sa mergi?
după O SCRISOARE PIERDUTĂ de I.L. Caragiale
spectacol-concert de: Ada Milea
cântece de: Ada Milea, Anca Hanu
scenografia, light design, video transcript: Andu Dumitrescu
mişcarea scenică: Andrea Gavriliu
Distribuţia:
Prefectul: Miron Maxim
Zoe: Diana Ioana Licu
Zaharia Trahanache: Cornel Răileanu
Cațavencu: Cristian Rigman
Ghiță: Ruslan Bârlea
Domnul Dandanache și Doamna Brânzovenescu: Anca Hanu
Doamna Farfuridi: Adriana Băilescu
Cetățenii turmentați: Radu Dogaru, Mihnea Blidariu
regia tehnică: Vlad Negrea
operatori lumini: Mădălina Mânzat, Jenel Moldovan, Andrei Mitran
operatori sonorizare: Marius Rusu
operatori video: Vasile Crăciun
În anul sărbătoririi a 170 de ani de la nașterea marelui dramaturg român, Ada Milea se joacă într-o manieră inedită cu personajele de acum clasice ale ridicolei clase politice românești, nedezmințindu-și stilul mereu inventiv și exploziv, care găsește cheia perfectă a sarcasmului caragialesc. Personajele sunt mai vii ca niciodată, cum nu se poate mai actuale și demne de ochiul profund critic, dar și de hohotele de râs amar ale lui I.L. Caragiale. Veșnicele interese de partid, mai presus de orice simț civic sau moral, dramele pasionale de culise, furtișagurile mereu scuzabile și slugărnicia în fața celor de la putere, patriotismul găunos, dar și naivitatea tâmpă și permanenta stare de ebrietate care șterge și ultimele șanse de gândire clară a omului cu bun simț, toate compun o partitură fabuloasă și o panoramă monstruos de comică a unei societăți care nu se mai dă dusă din secolul XIX încoace.
MIERCURI
15.01 Opereta: Ana Lugojana
Miercuri, 15 ianuarie 2025, ora 18:30, Opera Nationala Romana, Piața Ștefan cel Mare, nr. 14
Pret bilet: 30 – 100 lei
De ce sa mergi?
Ana Lugojana: Lucia Bulucz
Sandu Boldurean: Cristian Mogoșan
Nica Iancu Iancovici: Andrei Manea (invitat)
Fany: Ana Pavel (invitată)
Tony: Cezar Baltag (invitat)
Tanti Maritzi: Oana Bolboacă (invitată)
Profesorul Nazarie: Adelin Ilca (invitat)
Moș Toma: Florin Sâmpelean
Adolf Pfitzner: Vadim Gurtoi (invitat)
Contele Wertherpollo: Călin Nițulescu
Contesa Wertherpollo: Nicoleta Todoroi
Baronul Török: Bogdan Nistor
Iulia Bereny: Alexandra Hordoan
Havassy: Mihai Lupu
Mihai Răzuș: Andrei Sofron
Doi polițiști: Celestin Pandrea, Andreas Szilagyi
O fată: Alexandra Topan
Al doilea flăcău: Tudor Demeter
Bătrâna satului: Bain Eva
Regia artistică: Rodica Popescu Moisa
Preluare regie: Mihaela Sandu
Scenografia: Andrei Șchiopu
Preluare scenografie: Magdy Hawash
Pregătire coregrafie: Anca Opriș Popdan
Dirijor cor: Corneliu Felecan
Coregrafia: Adrian Mureșan
Pregătire coregrafie: Daniela Drăgușin
Un grup de elevi de la Liceul de Coregrafie și Artă Dramatică Octavian Stroia Cluj-Napoca
Orchestra și Corul Operei Naționale Române Cluj-Napoca
Un spectacol încântător și plin de veselie, opereta Ana Lugojana, compusă de Filaret Barbu în anul 1950, aduce pe scenă o sărbătoare autentic românească, specifică satului tradițional de odinioară. Inspirată din folclorul românesc, această operetă în trei acte valorifică și promovează spiritul național, îmbinând muzica cultă cu prelucrările rafinate ale melodiilor populare bănățene și transilvănene.
Pe libretul semnat de V. Timuș, Petre Andreescu și Al. Șahighian, Ana Lugojana reușește să redea cu măiestrie viața dintr-un sat de lângă Lugoj, printr-o poveste presărată cu cântece, dansuri și coruri care poartă amprenta inconfundabilă a folclorului autentic. Cântece celebre precum „Ana Lugojana”, aria lui Sandu „Viața e frumoasă”, sau duetul Ana-Sandu „Știi și tu, când eram copii” impresionează prin melodicitate și profunzime lirică, făcând din această operetă un reper al teatrului liric românesc.
Acțiunea se desfășoară în mijlocul toamnei, în plin cules al viilor Contelui Wertherpollo. Printre sătenii harnici și veseli se remarcă tinerii Ana și Sandu, prieteni din copilărie. Sosirea neașteptată a contelui tulbură liniștea moșiei, mai ales pentru administratorul său corupt, Adolf Pfitzner, care încearcă să ascundă neregulile din registrele de producție. Totuși, atmosfera este însuflețită de Nica Iancu Iancovici, un faimos violonist, care cântă un cântec inspirat de Ana, frumoasa fată din sat.
În actul al doilea, povestea prinde accente romantice și dramatice, când Nica îi declară dragostea Anei. Rivalitatea nu întârzie să apară: gelozia domnișoarei Fany Pfitzner și intervenția fratelui său Tony complică idila. Sandu, fără să-și dea seama, își ascunde propriile sentimente pentru Ana, îndemnând-o să-l aleagă pe „băiatul serios” – în speranța că acesta va fi el însuși. Însă, când Nica anunță că se va căsători cu Ana, Sandu își exprimă într-o arie emoționantă dragostea neîmpărtășită.
Finalul operetei aduce triumful adevărului și al iubirii. Intrigile familiei Pfitzner sunt demascate, iar Sandu scapă de acuzațiile nedrepte. Ana, eliberată de promisiunea făcută lui Nica, se întoarce la bărbatul pe care îl iubește cu adevărat, Sandu.
Ana Lugojana nu este doar o operetă, ci o celebrare a valorilor și tradițiilor românești. Prin muzică, dans și poveste, spectacolul invită publicul într-o lume plină de farmec și autenticitate, păstrând viu spiritul satului românesc din mijlocul secolului XX. Această producție este un omagiu adus folclorului și muzicii noastre, o întâlnire emoționantă între trecut și prezent.
Spectacolul este interpretat în limba română fără supratitrare.
Vârstă recomandată: 7+
JOI
16.01 Curs de sah pentru copii
Joi, 16 ianuarie 2025, ora 17:15, Calendarul Magic, str. Paris, nr. 15A
Cost: 50 lei/sedinta
De ce sa mergi?
Denumit și ‘sportul minţii’, şahul contribuie la dezvoltarea cognitivă a copiilor. Fiind un joc de strategie, şahul îmbunătăţeşte abilităţile de rezolvare a problemelor şi gândirea analitică a celor mici.
Când? In fiecare joi, ora 17.15
Unde? Strada Paris, nr. 15A
Număr locuri: 12
Vârstă: + 5 ani
PRIMA SEDINȚĂ ESTE GRATUITĂ!!!!
Pret abonamet: 170 lei/ luna calendaristica/ 4 sedinte, o sedinta : 50 lei
Participarea se face doar pe bază de înscriere la telefon 0742946795 sau email calendarulmagic@yahoo.com
Organizator: CalendarulMagic
Parteneri media: Welcome2Cluj, I Like Cluj
VINERI
17.01 Piesa de teatru: Elling
Vineri, 17 ianuarie 2025, ora 19:00, Teatrul National “Lucian Blaga”, Piata Stefan cel Mare, nr. 2-4
Pret bilet: intre 30/40 lei
De ce sa mergi?
Elling rămâne fără mama sa la vârsta de 40 de ani. Este trimis într-un azil, unde îl cunoaşte pe Kjell Bjarne, un uriaş de aceeaşi vârstă, inocent, virgin, cu gândul numai la femei. După doi ani petrecuţi în stabilimentul de la Broynes, eroii sunt mutaţi, printr-un program special finanţat de stat în vederea reintegrării în societate, într-un apartament în care ei trebuie să se descurce singuri. Un asistent social îi va îndruma şi supraveghea, îi va învăţa să trăiască. Iniţial, sunt speriaţi de soneria telefonului, de faptul că trebuie să iasă în oraş la cumpărături, dar, încetul cu încetul, cei doi găsesc modalităţi de a se integra în societate, Elling descoperindu-şi chiar talentul de poet.
Spectacolul prezintă drumul integrării în societate a celor doi singuratici, înspăimântați de ideea de a intra în contact cu viața socială. Un drum plin de momente comice și de o profundă tandrețe umană.
de Axel Hellstenius și Petter Naess
adaptare a romanului FRAȚI DE SÂNGE de Ingvar Ambjørnsen
traducerea și adaptarea Petre Bokor
regia şi scenografia: Sorin Misirianţu
scenografia: Sorin Misirianţu
asistent de scenografie: Arhidiade Mureșan
maestru de lumini: Jenel Moldovan
Distribuţia:
Elling: Dan Chiorean
Kjell Bjarne: Ovidiu Crişan
Gunn: Elena Ivanca
Frank Asli: Miron Maxim
Johan: Radu Lărgeanu
Reidun Nordsletten: Adriana Băilescu
regia tehnică: Arhidiade Mureşan
lumini: Mădălina Mânzat , Alexandru Corpodean , Ionuț Maier
sonorizare: Marius Rusu
sufleor: Ana Maria Moldovan
SAMBATA
18.01 Spectacol de teatru: A douăsprezecea noapte sau cum doriți
Sambata, 18 ianuarie 2025, ora 19:00, Teatrul National, Piața Ștefan cel Mare, nr. 2-4
Pret bilet: 30 – 60 lei
De ce sa mergi?
după William Shakespeare
după traducerea semnată de Mihnea Gheorghiu și traducerea semnată de Violeta Popa și George Volceanov
regia şi adaptarea: Botond Nagy
scenografia: Andreea Săndulescu
muzică originală și sound design: Claudiu Urse
coregrafia: Andrea Gavriliu
lighting & video design: Cristian Niculescu
dramaturgia: Ştefana Pop-Curşeu
asistent de regie: Diana Mihalașcu
Distribuţia:
Orsino, ducele Iliriei: Mihai-Florian Nițu
Viola, îndrăgostită de duce: Diana Buluga
Sebastian, fratele Violei: Cosmin Stănilă
Antonio, căpitan de navă, prieten cu Sebastian: Ruslan Bârlea
Olivia, contesă bogată: Ramona Dumitrean
Umbra Oliviei: Diana-Ioana Licu
Maria, camerista Oliviei: Cătălin Herlo
Malvolia, intendenta Oliviei: Cecilia Lucanu-Donat
Feste, bufon: Anca Hanu
Fabian, servitor de-al Oliviei cu statut special: Sânziana Tarța
Sir Toby Belch: Adrian Cucu
Sir Andrew Aguecheek: Radu Dogaru
Polițistul: Mihai-Florian Nițu
regia tehnică: Răzvan Pojonie, Ioan Negrea
lumini: Jenel Moldovan, Andrei Mitran
sonorizare: Vlad Negrea, Marius Rusu
proiecţii video: Vasile Crăciun
sufleor: Irina Barbir
Montarea lui Botond Nagy explorează ambivalențele textului shakespearian, conturând un spațiu contemporan, ce subliniază prin imagini evocator-poetice ironia dragostei care nu își găsește obiectul.
Cuvântul regizorului
În basmele copilăriei noastre de obicei existau un prinț și o prințesă care se întâlneau, se îndrăgosteau și rămâneau fericiți până la adânci bătrâneți. Ce ușoară părea dragostea atunci! Dragostea, viața. Totul. Poate fi dragostea totul? Poate fi azi dragostea epifanie? În viață avem uneori impresia că suntem blocați mereu în același ciclu. Ciclul unei depresii, al unei ratări, al unei priviri ce nu dispare niciodată când ne închidem ochii.
În A douăsprezecea noapte vorbim în primul rând despre cicluri paralele aproape de a fi încheiate. Curățate. Botezate. Boboteaza încheie ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă care încep în Ajunul Crăciunului. În grecește, cuvântul Bobotează se traduce prin „Arătarea Domnului”, adică a Sfintei Treimi. Ioan Botezătorul, văzându-l pe Iisus venind, i-a spus: „Iată Mielul lui Dumnezeu, cel ce spală păcatul lumii.” Astăzi oare prin ce putem spăla păcatele noastre cele de toate zilele? Poate fi iubirea azi o minune? Simone Weil spune: „Deplinătatea iubirii aproapelui înseamnă să fii pur şi simplu în stare să îl întrebi: «Care îţi este chinul?» înseamnă să ştii că nenorocitul există, nu ca o unitate într-o colecţie, nu ca un exemplar al categoriei sociale etichetate «nenorociţi», ci ca om, exact asemenea nouă, care a fost lovit într-o zi de nenorocire şi în care s-a întipărit pecetea ei inimitabilă. Pentru asta e de ajuns, dar indispensabil, să ştii să îndrepţi asupra nenorocitului o anume privire. O privire care este înainte de toate privire atentă, în care sufletul se goleşte de orice conţinut propriu pentru a primi în sine fiinţa pe care o priveşte aşa cum este ea, în adevărul ei întreg. Numai cel capabil de atenţie e capabil de o asemenea privire.”
Îmi doresc ca acest spectacol să ne poată reaminti de sentimentul fragil al unei melancolii uitate, al unei melancolii revigorante, ce ne face să ne dorim să ne îndrăgostim și să ne reîndrăgostim de viață, oricât de grea este ea uneori. De zilele banale în care ne reamintim un vis de mult uitat în care cineva, undeva, într-un colț părăsit de Ilirie al sufletului nostru, ne mângâia ca pentru prima, ca pentru ultima dată.
Botond Nagy
DUMINICA
19.01 Spectacol de opera: Boema
Duminica, 19 ianuarie 2025, ora 18:30, Opera Nationala Romana, Piața Ștefan cel Mare, nr. 2-4
Pret bilet: 40 – 130 lei
De ce sa mergi?
Mimì: Tatiana Lisnic (invitată)
Rodolfo, poet: Hector Lopez
Marcello, pictor: David Pogana
Musetta: Manuela Barna-Ipate (invitată)
Schaunard, muzician: Cristian Hodrea
Colline, filosof: Cornel Huțanu
Parpignol: Cezar Baltag (invitat)
Benoit: Simonfi Sandor
Alcindoro: Petre Burcă
Sergentul: Alexandru Potopea
Vameșul: Tudor Demeter
Scenograf:Dragoș Moldovan
Design Video: Luca Attili (invitat)
Lighting design: Samuel Barani, Liviu Popa, Bogdan Petru Pop
Video: Ovidiu Mircioiu Cheța
Dirijor cor: Corneliu Felecan
Corul de copii Junior VIP
Dirijor: Anca Mona Mariaș
Orchestra și Corul Operei Naționale Române Cluj-Napoca
Operă în patru acte pe un libret de Giuseppe Giacosa și Luigi Illica, după Scènes de la vie de bohème de Henry Murger
Vârsta recomandată: 7+
Cea de-a patra operă a lui Puccini a întâmpinat numeroase obstacole înainte de a ajunge pe scenă. Deși subiectul i-a atras atenția spre sfârșitul anului 1891, în timp ce finaliza Manon Lescaut, Puccini nu era încă hotărât să scrie o operă pe tema boemă. Totuși, colaboratorul său, Luigi Illica, era un susținător fervent al ideii, iar până la începutul anului 1893 Puccini decisese să-i încredințeze lui Illica elaborarea scenariului. În urma unei întâlniri întâmplătoare, Puccini a aflat că Ruggero Leoncavallo, unul dintre rivalii săi cei mai acerbi, făcuse progrese semnificative cu propria sa versiune a operei La bohème. Cei doi compozitori și-au exprimat argumentele și acuzațiile în presa vremii, declanșând o dispută publică. Determinarea lui Puccini a crescut, iar Illica l-a convins pe Giuseppe Giacosa (un poet respectat, care inițial considerase subiectul nepotrivit) să se ocupe de versificarea poveștii. Au fost necesari aproape trei ani pentru ca libretul să-l mulțumească pe Puccini și pentru ca acesta să compună opera.
Premiera mult așteptată a operei La bohème a fost dirijată de tânărul Arturo Toscanini. Criticii, care adoraseră Manon Lescaut și se așteptau la o poveste întunecată și dramatică, au fost ușor derutați de dulceața poveștii din La bohème. Cu toate acestea, publicul a fost extrem de receptiv, iar în scurt timp, La bohème a depășit în popularitate opera Manon Lescaut. Puccini a descris reacția publicului drept o „primire splendidă”. De fapt, succesul a fost atât de mare încât echipa formată din Puccini, Illica și Giacosa, care colaboraseră pentru finalizarea operei Manon Lescaut, s-a reunit pentru a crea alte două opere la fel de îndrăgite: Tosca (1900) și Madama Butterfly (1904).
La bohème, care marchează maturitatea deplină și originalitatea lui Puccini în calitate de compozitor, conține unele dintre cele mai memorabile arii și scene muzicale din istoria operei. De-a lungul întregii lucrări, Puccini se bazează pe motive muzicale scurte care reprezintă personaje, teme și stări de spirit, astfel încât muzica subliniază și evidențiază aspectele dramatice ale subiectului. În cazul lui Mimì și Rodolfo, frazele muzicale închid cercul operei, lăsând muzica să dezvăluie amintirile care revin în mintea îndrăgostiților în timp ce își iau rămas-bun.
În primele două acte din La bohème, fericirea domnește, însă următoarele două sunt dominate de nostalgie, durere și moarte. Acțiunea din actul final va reveni la cadrul din actul întâi (ne aflăm din nou în aceeași mansardă rece), dar este mai comprimată ca dimensiuni și împărțită în mod similar în două părți contrastante: prima veselă, iar a doua dramatică. Timpul acțiunii nu este specificat; pare că nu a trecut deloc timp de la începutul operei, sau că trăim deja într-o primăvară eternă a memoriei. Senzația puternică de déjà vu este confirmată de reluarea temei din deschidere a operei; însă fragmentarea orchestrală inițială este acum înlocuită de un timbru instrumental mixt. Această reluare poate fi interpretată ca un moment de recapitulare amplificată într-o formă ciclică, dar dinamica intensificată creează o senzație de accentuare, aproape ascunzând nostalgia ce domină scena. Pe măsură ce opera avansează, muzica, recapitulând ceea ce s-a petrecut deja, evoluează spre un timp absolut, reamintind fiecare nuanță de sens din text și recreând-o ca pe ceva nou: o memorie colectivă bazată pe ordinea în care temele sunt reintroduse.
Spectacolul are două pauze şi se încheie în jurul orei 21.30
Spectacolul este interpretat în limba italiană cu supratitrare în limba română.
