Lansare de carte: Cartografii fictionale
Vineri, 13 iunie 2025, ora 18:00, Book Corner, bulevardul Eroilor, nr 15
De ce sa mergi?
Vă invităm 𝐯𝐢𝐧𝐞𝐫𝐢, 𝟏𝟑 𝐢𝐮𝐧𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟓, 𝐨𝐫𝐚 𝟏𝟖.𝟎𝟎, la 𝐁𝐨𝐨𝐤 𝐂𝐨𝐫𝐧𝐞𝐫 𝐋𝐢𝐛𝐫𝐚𝐫𝐢𝐮𝐦, la lansarea volumului 𝐶𝑎𝑟𝑡𝑜𝑔𝑟𝑎𝑓𝑖𝑖 𝑓𝑖𝑐𝑡̦𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙𝑒. 𝑃𝑒𝑟𝑠𝑝𝑒𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑎𝑠𝑢𝑝𝑟𝑎 𝑝𝑟𝑜𝑧𝑒𝑖 𝑟𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑒𝑠̦𝑡𝑖, semnat de 𝐀𝐥𝐢𝐧𝐚 𝐁𝐚𝐤𝐨.
Cartea inaugurează colecția 𝐆𝐞𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞 𝐥𝐢𝐭𝐞𝐫𝐚𝐫𝐚̆, inițiată și coordonată de 𝐀𝐥𝐢𝐧𝐚 𝐁𝐚𝐤𝐨, care își propune să aducă în atenția cititorului un instrument de orientare în literatura din orice epocă. Relația dintre cele două domenii nu a presupus niciodată tensiune, ci, dimpotrivă, o cooperare ce a construit ipostaze figurative ale lumii. Fie că vorbim despre hărți fanteziste ale scriitorilor sau despre reproduceri aproape calchiind realitatea geografică, fie că ne raportăm la imagini alegorice ale unor lumi dispărute, care încă ne pun la lucru imaginația, geografia literară devine acea busolă necesară în înțelegerea lumilor ficționale, a lumilor posibile prin dialogul triptic dintre autor – carte – cititor.
Invitate, alături de autoare:
Andrada Fătu-Tutoveanu
Laura Lazăr-Zăvăleanu
Moderatoare: Alexandra Ionel
𝐀𝐥𝐢𝐧𝐚 𝐁𝐚𝐤𝐨 este lector univ. dr. la Facultatea de Litere și Arte a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. Are un doctorat în literatură română, literatură comparată și francofonă (cotutelă între Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia și Université „Michel de Montaigne” din Bordeaux). Autoare a numeroase studii și articole despre literatura română, preocupată în special de imaginar și de geografie literară, a publicat volume de referință, ca 𝐷𝑖𝑛𝑎𝑚𝑖𝑐𝑎 𝑖𝑚𝑎𝑔𝑖𝑛𝑎𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑝𝑜𝑒𝑡𝑖𝑐. 𝐺𝑟𝑢𝑝𝑢𝑙 𝑜𝑛𝑖𝑟𝑖𝑐 𝑟𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑒𝑠𝑐 (Editura Eikon, 2012) sau 𝑉𝑖𝑛𝑑𝑒𝑐𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑝𝑟𝑖𝑛 𝑙𝑖𝑡𝑒𝑟𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎̆. 𝑅𝑒𝑝𝑟𝑒𝑧𝑒𝑛𝑡𝑎̆𝑟𝑖 𝑎𝑙𝑒 𝑏𝑜𝑙𝑖𝑖 𝑖̂𝑛 𝑟𝑜𝑚𝑎𝑛𝑢𝑙 𝑟𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑒𝑠𝑐 (1960-1980) (Editura Muzeul Literaturii Române, 2019). De asemenea, a editat volumele 𝑆𝑝𝑎𝑡𝑖𝑎𝑙 𝑅𝑒𝑎𝑑𝑖𝑛𝑔𝑠 𝑎𝑛𝑑 𝐿𝑖𝑛𝑔𝑢𝑖𝑠𝑡𝑖𝑐 𝐿𝑎𝑛𝑑𝑠𝑐𝑎𝑝𝑒𝑠 (Cambridge Publishing Scholar, 2022) și 𝐿𝑒𝑠 𝑃𝑎𝑝𝑖𝑒𝑟𝑠 𝑑𝑒𝑠 𝑝𝑎𝑠𝑠𝑒𝑢𝑟𝑠. 𝑇𝑟𝑎𝑑𝑢𝑖𝑟𝑒 𝐿𝑢𝑐𝑖𝑎𝑛 𝐵𝑙𝑎𝑔𝑎 (coeditori: Alina Bako, Jérôme Cochand, Jean Poncet et Mihaela-Gențiana Stănișor, Casa Cărții de Știință, 2022) și a coordonat antologiile: Leonid Dimov, 𝑂 𝑠𝑢𝑡𝑎̆ 𝑠̦𝑖 𝑢𝑛𝑎 𝑑𝑒 𝑝𝑜𝑒𝑧𝑖𝑖 (2019), George Topîrceanu, 𝑂 𝑠𝑢𝑡𝑎̆ 𝑠̦𝑖 𝑢𝑛𝑎 𝑑𝑒 𝑝𝑜𝑒𝑧𝑖𝑖 (2019), Daniel Turcea, 𝑂 𝑠𝑢𝑡𝑎̆ 𝑠̦𝑖 𝑢𝑛𝑎 𝑑𝑒 𝑝𝑜𝑒𝑧𝑖𝑖 (2021), Gellu Naum, 𝑂 𝑠𝑢𝑡𝑎̆ 𝑠̦𝑖 𝑢𝑛𝑎 𝑑𝑒 𝑝𝑜𝑒𝑧𝑖𝑖 (2021), la Editura Academiei Române.
𝐀𝐧𝐝𝐫𝐚𝐝𝐚 𝐅𝐚̆𝐭𝐮-𝐓𝐮𝐭𝐨𝐯𝐞𝐚𝐧𝐮 este lector univ. dr. habil. la Facultatea de Litere, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca. Doctor abilitat în filologie din 2025, cu expertiză pe Literatură comparată, doctor în filologie din 2009 cu o temă de literatură comparată (Universitatea Babeş-Bolyai), a urmat un stagiu postdoctoral interdisciplinar (2010-2013), implicând studiile culturale, media şi de gen, precum şi științele politice. Membră sau director al mai multor proiecte de cercetare, membră în echipa editorială a mai multor reviste academice internationale.
𝐋𝐚𝐮𝐫𝐚 𝐋𝐚𝐳𝐚̆𝐫-𝐙𝐚̆𝐯𝐚̆𝐥𝐞𝐚𝐧𝐮 este lect. dr. la Facultatea de Litere a Universităţii Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, titular al cursurilor de Literatură română veche și premodernă, Paradigme și mutații în literatura română, Curente literare. Autor al volumului 𝑂 𝑙𝑢𝑚𝑒 𝑖̂𝑛𝑡𝑟-𝑢𝑛 𝑡𝑒𝑥𝑡. 𝑃𝑟𝑒𝑑𝑜𝑠𝑙𝑜𝑣𝑖𝑖𝑙𝑒 𝑖̂𝑛 𝑙𝑖𝑡𝑒𝑟𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎 𝑟𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑎̆ 𝑣𝑒𝑐ℎ𝑒 (Editura Muzeului Naţional al Literaturii Române, Bucureşti, 2013) şi al mai multor studii şi articole având ca subiect arhitecturile cronotopice şi textele prefaţiale în literatura română veche, ca şi relația dintre textul literar şi reprezentările sale iconografice, publicate în volume colective sau reviste din țară și din străinătate.
𝐃𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐭𝐞: ❝Să cauți corespondentul unui oraș dintr-o operă literară în realitate înseamnă să-l privezi deja de jumătate din farmecul său, iar transformarea unor astfel de orașe-fantomă într-unele reale, din cărămidă și mortar, nu poate duce decât la deziluzie, spunea Virginia Woolf în eseul său «Literary Geography» (1905). Într-un celebru interviu, Joyce susținea, dimpotrivă, că intenția sa a fost de a lăsa o imagine atât de completă a Dublinului, încât acesta să poată fi reconstituit în caz că ar dispărea de pe fața pământului. Există, desigur, în ambele afirmații o doză de exagerare, dar întrebarea de fond rămâne aceeași, iar ea se leagă de utilitatea identificării unor toposuri literare cu o geografie reală, obiectivă – cu alte cuvinte, sunt orașele, străzile, locurile din operele literare spații situate exclusiv sub imperiul imaginarului, sau reprezentări ale unor realități, entități geografice concrete? De asemenea, în ce măsură ar fi utilă pentru hermeneutica textului literar o astfel de identificare? Odată acceptată convenția că scriitorul nu e altceva decât un creator de hărți, iar narațiunea sa, deci lumea creată de el, conține elemente disparate precum fragmente din alte narațiuni, descrieri de oameni și locuri, imagini derivate din observația superficială sau de profunzime a lucrurilor, legende, mituri, invenții ale imaginației, devine limpede utilitatea unei astfel de decriptări.❞ (𝐀𝐧𝐝𝐫𝐞𝐞𝐚 𝐑𝐚̆𝐬𝐮𝐜𝐞𝐚𝐧𝐮)
