FOTO Șapte motive pentru care trebuie să vezi Istanbulul măcar o dată în viață

National Geographic Traveler publica, în 2009, „50 Places of a Lifetime”– în care prezenta acele destinații prețuite pe care fiecare călător curios ar trebui să le viziteze în timpul vieții. Din secțiunea urbană nu lipsea orașul Istanbul, alături de orașe precum Viena, Paris, New York, Tokyo sau Veneția. Având în vedere că toamna este cel mai bun anotimp de a vizita Istanbulul, vă dăm 7 motive pentru care să nu mai amânați această călătorie.

Dacă în trecut luxosul tren Orient Express făcea legătura între Paris și Constantinopole, trecând prin orașe precum Munchen, Viena, Budapesta, București, astăzi ai posibilitatea să ajungi la Istanbul în condiții la fel de luxoase cu Turkish Airlines, mai ales dacă alegi clasa business. În lounge-urile giganticului Aeroport nou din Istanbul te vei simți răsfățat cu zeci de preparate culinare și băuturi fine, astfel că va fi pentru prima dată în viață când vei dori cu adevărat ca zborul tău să întârzie, cât de mult. Linia aeriană operează în trei destinații din România: București (3 zboruri pe zi disponibile de luni până duminică), Cluj-Napoca (un zbor pe zi, de luni până duminică) și Consanța (4 zboruri pe săptămână).

Reporterul Welcome2Cluj a avut ocazia să viziteze Istanbulul cu Turkish Airlines și vă spune 5 motive pentru care ar trebui ca acest oraș, aflat la cel mult 2 ore de zbor de cele 3 destinații din România unde operează compania aeriană turcă, ar trebui să nu lipsească din lista călătoriilor tale. Și nu o spunem doar noi, ci a spus-o National Geographic Traveler.
Catedrala Sfânta Sofia, Moscheea albastră, palatul Topkapi, Fanarul, Bazarul Egiptean, parcul de distracții Isfanbul și o croazieră pe Bosfor sunt doar 7 dintre zecile de motive pentru care merită să vezi Istanbulul.

1. Croazieră pe Bosfor

Primul obiectiv turistic pe care l-am experimentat la Istanbul a fost strâmtoarea Bosfor. Ne-am îmbarcat pe o luxoasă croazieră în zona numită „Cornul de aur”. Este cea mai bună modalitate să vezi, legănat de mersul iahtului, splendorile construite de Imperiu: moscheea Dolmabahçe, turnul cu ceas, apoi Palatul Dolmabahçe, moscheea Ortaköy, Palatul Beylerbeyi, fortăreața Rumeli Hisari.
Dacă în palatul Topkapi vei vedea o mostră de arhitectură turcă „spartană”, cu pavilioane fără decorațiuni exterioare impresionante, palatul Dolmabahçe este reședința sultanilor construită cu influențe occidentale. Complexul seamănă mai mult cu somptuoasele palatele franceze, italiene sau austriece, decât cu o reședință clasică de sultan, precum ați văzut-o în filmele cu Suleyman. Complexul are 15.000 de metri pătrați construiți, 285 de camere, din care nu lipsesc șase hamamuri. Cel mai mare palat din Turcia impresionează prin eleganță și grandoare, iar obiective precum Sala Muayede, care are o cupola cu diametru de 25 de metri și este înaltă de 36 de metri, Baia sultanului și haremul sultanului sunt de neratat.
Pe croazieră poți fi răsfățat cu un ceai turcesc sau, cum am fost noi, cu o adevărată cină cu trei feluri. Ceea ce trebuie să știți legat de cinele turcești este să încercați să nu vă săturați cu antreurile, deși e foarte greu când vezi varietatea de preparate. Abia după ce ai încercat micii turcești, calamarul, diferite salate, unele similare cu ceea ce știm noi drept salată de vinete, sarmalele mici turcești în frunze de viță de vie vine felul principal: peștele. La final ești servit cu rahat turces, fructe și cafea sau ceai negru. Stând pe puntea de sus a iahtului cu un pahar de vin în mână începi să te simți ca într-un film cu milionari.

2. Catedrala Sfânta Sofia

Cea mai bună modalitate de a vizita Hagia Sofia, lucru valabil și pentru celelalte destinații, este să mergi cu un ghid. Vei scăpa așa de cozile la bilete și la intrări și vei avea partea de informații verificate, având în vedere că în Istanbul pentru a fi ghid trebuie să ai studii temeinice și autorizație. Hagia Sophia este deschisă în fiecare zi, cu excepția zilei de luni, tot anul. Ultimele bilete se vând cu o oră înainte de închidere.
Revenind la catedrală, trebuie să remarcăm că este una dintre minunile arhitecturale ale lumii, îmbinând elemente din moștenirea creștină și cea islamică. Impresionează mai ales prin grandoare. De asemenea, Sofia ar fi singurul lăcaș de cult din lume unde pe mozaicul care te întâmpină după ce ai intrat în catedrală găsești icoana Fecioarei Maria cu Pruncul, iar pe partea cealalată numele lui Allah. Din exterior, catedrala are o abundență de colțuri ascuțite, care întâlnesc curbele moi ale cupolelor catedralei. În interior, culopa, proporțiile, arta și pietrele de pavaj călcate de o mie de ani de oameni veniți să se roage aici te fac să înțelegi de ce se spune că este clădirea care oglindește cel mai îndeaproape cerul.
Hagia Sophia s-a ridicat în forma sa actuală în jurul anului 537 d.Hr. După secole ca biserică creștină, această capodoperă a arhitecturii bizantine a fost revendicată de un sultan cuceritor, Mehmed al II-lea, ca moscheea sa imperială în 1453. El a ordonat ca mozaicurile sale complexe să tencuite, pentru a acoperi icoanele și celelalte imagini sacre interzise în lumea islamică. Reformele din 1930 ale lui Ataturk au secularizat clădirea și i-au adus statutul de muzeu; astăzi mozaicuri curățate parțial pot fi văzute de-a lungul galeriei superioare.
În această catedrală primitoare și-a făcut casa o pisică adorabilă, care a devenit un fel de mascotă a locului și, de asemenea, o atracție pentru copiii care vizitează obiectivul turistic. Moscheea albastră
Cea mai cunoscută moschee din Istanbul este Moscheea Albastră, care este și moscheea națională a Turciei, fiind unul dintre simbolurile acestei țări. Denumirea vine de la cele aproximativ 21.000 de panouri interioare de faianță, în majoritate de culoare albastră. A cost construită la începutul secolului al XVII-lea de către Ahmed I, care dorea o moschee care să-i poarte numele și care să depășească măreția celei mai importante moschei din oraș- Hagia Sophia. Pe lângă ceramica albastră de Iznik, pe care nu am reușit s-o vedem din cauza lucrărilor de renovare, moscheea impresionează prin dimensiunea grandioasă: capacitate de 10.000 de persoane, 260 de ferestre și adăpostește o școală religioasă, un spital, un caravanserai și o cantină gratuită.

3. Moscheea albastră

Ridicarea moscheii a stârnit numeroase controverse la vremea respectivă, deoarece , în mod tradițional, astfel de construcții erau realizate cu prada de război, însă Ahmed I nu avusese victorii semnificative pe câmpul de luptă. Astfel, a fost pentru prima dată când pentru un astfel de obiectiv s-au folosit bani din fondurile statului.
E important de știut că atât femeile, cât și bărbații pot să intre în moschee doar având picioarele și mâinile acoperite. Femeile trebuie să-și acopere și capul.
Moscheea este vis-a-vis de Haga Sofia și la mică distanță de Palatul Topkapi.

4.Palatul Topkapı

Palatul Topkapı a fost construit între 1460 și 1478 de către sultanul Mehmed Cuceritorul și a fost timp de sute de ani reședința sultanilor, până la mutarea acesteia la palatul Dolmabahçe. Complexul se întinde pe câteva hectare, dar una dintre cele mai vizitate zone este cea a haremului.

Apartamentele Haremului se aflau în zona unde locuiau sultanii împreună cu familiile lor. Respectând stilurile arhitecturale cuprinse între secolul 16 și începutul secolului 19, întregul complex este de cea mai mare importanță în ceea ce privește istoria arhitecturală. Haremul a fost inițial creat în curtea a doua deasupra grădinilor din spate a palatului și s-a extins foarte mult de-a lungul secolelor. Apartamentele au fost ascunse cu mare grijă cu ajutorul unor ziduri înalte, care le despart de curțile mai publice și secțiunile palatului unde s-au desfășurat afacerile guvernamentale.
La scurt timp după construirea Palatului Topkapı, Palatul Vechi (situat în cartierul Bayezid din Istanbul) a început să fie folosit doar ca harem, în timp ce Palatul Topkapı a devenit sediul guvernării și al funcțiilor publice (care împreună au fost numite „selamlık”). Cu toate acestea, există și unele surse care afirmă că, în aceeași perioadă, un mic harem, Palatul Fetelor (Sarây-Du Duhterân), a fost construit și lângă Calea de Aur a palatului. Haremul s-a dezvoltat în patru etape, cu cea mai intensă perioadă de construcție și organizare care a avut loc atunci când Sultanul Suleiman Magnificul (r. 1520-66) s-a mutat în haremul Palatului Topkapı împreună cu Haseki („preferata”) lui Hürrem Sultan (Roxelana după numele ei occidental) și familia sa; această perioadă a continuat până în secolul al XVIII-lea. Haremul conține peste 300 de camere, nouă băi, două moschei, un spital, cămine și o spălătorie. Planul de bază al Haremului este format din curți consecutive înconjurate și intercalate cu camere de locuit, camere, pavilioane și clădiri de servicii. La vizita noastră nu am reușit să vedem haremul, deoarece o parte din acesta era în renovare, dar este una dintre cele mai căutate destinații mai ale după succesul serialului Suleyman.

Într-unul dintre numeroasele pavilioane ale palatului Tokapi se găsesc mai multe exemplare de arme și armuri folosite de soldați ai Imperiului Otoman și de popoarele cu care s-au luptat. La loc de seamă, veți găsi aici sabia lui Ștefan cel Mare, care impresionează prin dimensiunea mare, știut fiind că domnitorul român era „mic la stat și mare la sfat”. Împrejurările prin care sabia lui Ștefan cel Mare a ajuns în palatul sultanilor nu se cunosc.

Nu trebuie ratată zona de relaxare a sultanilor, unde de pe o esplanadă superbă cu vedere la Bosfor. Aici a fost amenajată chiar și o piscină, în care sultanii își răcoreau picioarele în zilele toride de vară. De asemenea, sunt mai multe pavilioane cu covoare persane impresionante dedicate mai multor activități de relaxare. În această zonă apare și celebrul mozaic decorativ albastru cu verde, pentru care este cunoscută și Moscheea albastră.

5.Cartierul Fanar
„Tot ce e perfid şi lacom, tot Fanarul, toţi iloţii, / Toţi se scurseră aicea şi formează patrioţii,/ Încât fonfii şi flecarii, găgăuţii şi guşaţii,/Bâlbâiţi cu gura strâmbă sunt stăpânii astei naţii!” – sunt arhicunoscutele versuri din Scrisoarea a III-a în care se vorbește despre Fanar. Este vorba despre un pitoresc cartier din Istanbul, unde s-au retras aristocrații greci după căderea Constantinopolului în mâna Imperiului Otomani în 1453. Faima sa negativă este cauzată de faptul că între 1711 și 1821 fanarioții erau numiți de Sultan ca Domnitori în Valahia și Moldova, pentru o anumită perioadă în care fiecare încerca să pună dări și biruri cât mai mari pentru a se îmbogăți, până în momentul în care vor fi schimbați. Fanarul este și un loc de pelerinaj pentru ortodocși, aici având-și sediul Patriarhatul Ecumenic al Constantinopolului, care reprezintă pentru Biserica Ortodoxă ceea ce pentru catolici înseamnă Vaticanul.
Fanarul este acum un cartier pitoresc, cu străduțe întortocheate care se intersectează ca într-un adevărat labirint în care poți cu ușurință să te rătăcești. Cartierul este azi înțesat de cafenele, restaurante și tot felul de magazinașe, care-i dau un farmec aparte. Este locul unde poți să stai la mesele scoase pe trotuar și să bei liniștit o cafea la nisip, cu rahat. Arhitectura caselor ridicate aici de aristocrația greacă fac din Fanar una dintre locațiile preferate ale producătorilor de telenovele turci. Unele clădiri sunt proaspăt restaurante, iar în altele parcă nu a mai intrat nimeni de pe vremea familiilor de boieri Mavrocordat, Ipsilanti, Moruzi sau Caragea.

6. Parcul de distracții Isfanbul

Dacă mergeți cu copiii la Istanbul, nu trebuie să ratați Isfanbul parcul de distracții realizat după modelul celebrelor Disneyland-uri americane, care însă combină elementele din universul fantastic occidental (King-Kong, vikingi, dinozauri, roller-costere) cu tradiția turcă – existând o zonă dedicată istoriei Imperiului Otoman, cu cafenele turcești și magazinașe care-ți aduc aminte de Istanbulul de altădată. Aici vei găsi chiar și o moschee. Parcul de distracții gigantic se întinde pe o suprafață aproximativ egală cu cea a 100 de terenuri de fotbal.

Rezervați-vă o zi întreagă pentru că parcul are foarte multe de oferit, iar odată plătit biletul poți merge pe orice distracție dorești, cât timp dorești.

Din același complex face parte un hotel la fel de mare, unde vă puteți caza în camere „Kinder cu surprize”, adică în interior mai este amenajată o mini-cameră, cu două paturi, unde puteți culca copii, iar în restul încăperii puteți continua a seară plăcută. Deasupra hotelului găsești un mall și un shopping city, astfel că într-o singură locație ai rezolvat 3 probleme esențiale pentru o vacanță: loc de distracție, cazare, shopping.

7. Bazarul Egipean

Pentru suveniruri nu trebuie să ratați Bazarul Egiptean, al doilea cel mai mare complex comercial acoperit în interiorul peninsulei istorice a orașului Istanbul, după Marele Bazar, care are o impresionantă piață de condimente, dar aici veți găsi de la cele mai gustoase tipuri de rahat la cele mai exotice tipuri de ceaiuri și până la cele mai strălucitoarea bijuterii din aur (Istanbulul fiind cel mai potrivit loc de unde să-ți cumperi aur la prețuri bune).
Și la final un pont: nu uitați să vă târguiți cu vânzătorii de aici. Veți obține un preț mai bun și, în plus, îi veți face pe comercianți să se simtă bine punându-și la lucru abilitățile de negociere.

2019-09-20