Cele mai bune localuri din Cluj IX

click

Южно-Сахалинск купить Рафинад O cafenea boemă, cu jazz, blues şi şansonete.

http://telegra.ph/Zakladki-lirika-v-Kurske-04-16

go Clădirea din apropierea Pieţei Muzeului, care a aparţinut familiei de tapiţeri germani Tauffer, a găzduit unul dintre cele mai frecventate saloane literare ale Clujului.

get link

get link

http://karavanbest.ru/sol-iletsk-kupit-koksik.html Cafeneaua găzduieste seri de pian, dar şi expoziţii de artă, iar doritorii se vor putea delecta cu reviste de cultură, cu volume de beletristică şi nu numai.

see url

http://telegra.ph/Kupit-geroin-v-Rostov-04-10

http://barulhinhobomchips.com.br/loser/343.html Cafeneaua a păstrat numele tapiţerilor germani.

http://goodrinle.ru/polessk-kupit-krek.html

Водка, купить водку в интернет магазине, цены на водку

купить Ганджубас Бобров “Taufferii erau, foarte probabil, masoni. în casa lor a stat foarte mulţi ani şi Ioan Piuariu Molnar, primul profesor român de la Colegiul Academic din Cluj, care era francmason”, a precizat istoricul Tudor Sălăgean într-un articol despre Casa Tauffer publicat în ZIUA de CLUJ. Istoricul a menţionat că pe atunci exista o grupare masonică radicală, “iosefiniştii”, care dorea continuarea reformelor împăratului Iosif al  II-lea (1780-1790). “Gheorghe Banffy, guvernatorul, cel care i-a adus pe toţi la Cluj şi i-a protejat în epoca persecuţiilor, era conducătorul masoneriei din Transilvania. E posibil ca în clădire să fi funcţionat un templu masonic”, a adăugat Sălăgean.

click

http://holenshop.ru/elektrougli-kupit-krek.html

get link go Ei dădeau “ora exactă”

http://holenshop.ru/staritsa-kupit-koksik.html Printre cei care frecventau salonul literar din Casa Tauffer se număra şi tipograful sibian Martin Hochmeister cel Tânăr, care, asemeni lui Piuariu Molnar, fusese iniţiat în francmasonerie în loja Sf. Andrei din Sibiu.

go to link

“Hochmeister a deschis la Cluj şi o tipografie, a doua din oraş, alături de cea a Colegiului Reformat. Este foarte posibil ca aici să fi fost tipărită şi faimoasa chartă a drepturilor românilor din Transilvania, Supplex Libellus Valachorum, la redactarea căreia a contribuit şi Ioan Piuariu Molnar”, a mai spus istoricul Tudor Sălăgean. Potrivit acestuia, în aceleaşi cercuri au fost discutate şi mai vechile proiecte de editare a unei gazete destinate românilor din Transilvania, idee care fusese acceptată de împăratul Iosif al II-lea, dar care a fost abandonată după încetarea din viaţă a acestuia.

Text preluat de pe: http://ziuadecj.realitatea.net/